Fostul deputat Oana Ozmen, iniţiatoarea legii hidrogenului, a atras atenția asupra riscului ca România să rămână în urmă în cursa pentru dezvoltarea hidrogenului, în ciuda unui început considerat „vizionar” la nivel legislativ.
Doamna Oana Ozmen a declarat, la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence, că adoptarea legii hidrogenului în 2023 a plasat România într-o poziție avansată, prin încurajarea producției de hidrogen low-carbon bazat inclusiv pe energie nucleară. În contextul actual, aceasta subliniază că energia nucleară este tot mai mult recunoscută la nivel european drept sursă verde și stabilă, esențială pentru echilibrul pieței energetice. Uniunea Europeană a alocat recent 330 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul nuclear, care asigură aproximativ 23% din producția de energie la nivel european.
Potrivit fostului parlamentar, România continuă investițiile în energie nucleară, însă provocarea majoră rămâne implementarea concretă a strategiei hidrogenului. Ozmen a amintit că marii consumatori industriali, precum Liberty Galați și Azomureș, ar putea deveni piloni ai utilizării hidrogenului verde, dar în prezent sectorul industrial se confruntă cu dificultăți.
În comparație, alte state europene avansează rapid. Spania beneficiază de finanțări de 440 de milioane de euro pentru hidrogen, iar Germania își diversifică sursele și tehnologiile, inclusiv prin utilizarea amoniacului lichid și dezvoltarea infrastructurii de transport. De asemenea, Germania investește în cercetare, inclusiv într-un centru dedicat hidrogenului pentru transport, în Bavaria.
Doamna Oana Ozmen a evidențiat și rolul altor surse alternative, precum biometanul și biocombustibilii, oferind exemplul Danemarcei, lider tehnologic în acest domeniu, dar și al parteneriatelor internaționale, precum cel dintre Danemarca și Australia.
În plan regional, aceasta a remarcat ambițiile Ucrainei, care, în ciuda războiului, își propune să devină un actor important pe piața hidrogenului, beneficiind de infrastructura nucleară existentă.
În România, însă, proiectele sunt încă limitate. Deși companii precum Hidroelectrica și OMV Petrom au anunțat inițiative în domeniul hidrogenului verde, multe dintre acestea sunt în faze incipiente sau de analiză.
„Există riscul ca România să rămână în urmă dacă nu își adaptează politicile publice și nu valorifică resursele și fondurile europene disponibile”, a avertizat doamna Oana Ozmen. Ea a subliniat și importanța proiectului Neptun Deep pentru securitatea energetică și pentru consolidarea rolului României în sud-estul Europei.
În final, fostul deputat a atras atenția asupra nevoii unei strategii echilibrate la nivel european, care să țină cont de realitățile regionale și de necesitatea unor investiții corect planificate, pentru a evita proiecte ineficiente pe termen lung.
| Știri BVB