Economia României ar putea înregistra o creştere de aproximativ 1% în acest an şi de 2,2% anul viitor, pe fondul consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE, conform secretarului general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, potrivit Agerpres.
“Banca Naţională a României a menţinut dobânda de referinţă la 6,5% începând din luna august 2024. Sfatul nostru este acela ca dobânda să fie redusă doar după ce inflaţia va intra pe o traiectorie descendentă clară spre obiectivul ţintă. După încetinirea activităţii economice în 2024 şi 2025, prognozăm că creştere economică îşi va reveni până la un procent în acest an şi 2,2% anul viitor. Economia românească urmează să beneficieze de pe urma consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE. Inflaţia este aşteptată să scadă până la 3% anul viitor pe măsură ce impactul precedentelor modificări de taxe, inclusiv a TVA, continuă să se repercuteze şi o creştere mai mică a salariilor nominale va reduce presiunile pe partea de preţuri. Principalul risc la adresa acestui scenariu este acela al unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea duce la o inflaţie mai mare şi o creştere economică mai modestă. De aceea, credem că o prioritate pentru decidenţii politici este acea de a consolida şi mai mult creşterea şi rezilienţa economiei româneşti. În primul rând prin abordarea provocărilor fiscale şi vreau să vă spun că lăudăm foarte mult eforturile de până acum ale Guvernului vizând consolidarea fiscală şi dorim să spunem că acest eforturi trebuie continuate”, a spus Mathias Cormann, cu ocazia lansării noii ediţii a Studiului economic al OCDE pentru România.
El a subliniat că măsurile de expansiune fiscală adoptate începând din 2015 au dus la o agravare a deficitului bugetar, care a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică, conform definiţiei Tratatului de la Maastricht, este estimat să crească până la 61,5% din PIB în acest an.
“Pe baza politicilor actuale, estimăm că datoria publică va creşte până la 109% din PIB în 2040, inclusiv ca urmare a creşterii costurilor asociate cu îmbătrânirea populaţiei. În consecinţă, este nevoie de noi măsuri de consolidare fiscală şi dincolo de acest an şi estimăm că acestea vor ajuta la menţinerea datoriei publice în 2040 la un nivel comparabil cu cel la care este în prezent. Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice este crucială pentru asigurarea sustenabilităţi fiscale. Cheltuielile guvernamentale au crescut rapid, de la 36% din PIB în 2014, până la 44% din PIB în 2024, în timp ce veniturile au rămas aproape la acelaşi nivel. Revizuirea cheltuielilor şi o integrare sistematică a bugetării pe bază de performanţă în procesul bugetar ar ajuta la indetificarea zonelor unde se pot face economii şi ar redirecţiona fondurile publice acolo unde sunt cele mai eficiente. Pe partea de venituri, optimizarea veniturilor din taxe ar crea spaţiul necesar pentru a răspunde presiunilor venite din partea sectoarelor apărării, sănătăţii, digitalizării şi combaterii efectelor schimbărilor climatice. Veniturile din taxe în România s-au situat la 28% din PIB în 2024, sub media OCDE de 34%”, a afirmat Mathias Cormann.
| Știri BVB