Chiar dacă a atras atenţia asupra incertitudinii care planează asupra prognozelor sale, Organizaţia cu sediul la Paris şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei mondiale în acest an, cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,9%. Chiar dacă este vorba de o încetinire faţă de performanţa de anul trecut (3,4%), pe fondul costurilor mai mari la energie şi a preţurilor mai mari care erodează puterea de cumpărare, noua prognoză de creştere este puţin mai bună decât cea din luna iunie.
“Creşterea economică globală a încetinit, dar a rămas rezistentă”, a subliniat OCDE în raportul său trimestrial publicat miercuri.
Printre factorii care au contribuit la rezistenţa economiei mondiale, Organizaţia cu sediul la Paris menţionează “măsurile discreţionare de sprijin guvernamental, utilizarea parţială a materiilor prime alternative (cum ar fi cărbunele), creşterea ofertei din alte surse decât economiile din Golf şi retragerile din rezervele de petrol”, precum şi “dinamismul continuu al activităţilor legate de inteligenţa artificială (AI)”.
Ritmul de creştere a economiei mondiale ar urma să ajungă la 3% în 2027 (cu 0,1 puncte procentuale mai puţin faţă de estimarea anterioară), datorită unei relaxări treptate a preţurilor la energie şi a unei scăderi a inflaţiei, în special ca urmare a majorării dobânzilor de către mai multe bănci centrale, inclusiv Banca Centrală Europeană (BCE) în zona euro şi Rezerva Federală a SUA (Fed).
“Noi ajustări ale politicii monetare ar putea fi necesare dacă apar semne de presiuni generalizate asupra preţurilor sau dacă perspectivele de creştere se deteriorează semnificativ”, a avertizat OCDE. Creşterea dobânzilor poate contracara inflaţia, însă poate şi penaliza creşterea prin reducerea consumului şi a investiţiilor.
Organizaţia economică trage un semnal de alarmă cu privire la un optimism excesiv: perspectivele economice globale rămân dependente de evoluţia conflictului lansat de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului la sfârşitul lunii februarie. Acest conflict afectează livrările de petrol şi gaze, în special din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, o zonă strategică pentru tranzitul hidrocarburilor.
Când vine vorba de previziunile pentru principalele economii ale lumii, OECD este mai optimistă în prezent cu privire la SUA, cea mai mare economie a lumii, pentru care prognozează o creştere de 2,2% în acest an şi de 2,1% în 2027, ambele cifre fiind revizuite în sus faţă de luna iunie, pe fondul investiţiilor masive în inteligenţa artificială care compensează cheltuielile mai reduse ale consumatorilor. Se preconizează că inflaţia din SUA va atinge 3,6% în 2026, scăzând ulterior la 2,6% în 2027, în condiţiile în care tarifele vamale şi preţurile mai mari la energie afectează puterea de cumpărare a gospodăriilor şi costurile companiilor.
Pentru China, OCDE prognozează o încetinire a ritmului de creştere până la 4,5% în acest an şi apoi la 4,2% în 2027, cifre neschimbate faţă de luna iunie , întrucât măsurile Beijingului de limitare a capacităţii industriale excedentare frânează investiţiile, în timp ce consumul se confruntă cu o accelerare treptată a inflaţiei.
Creşterea economică în zona euro este prognozată să rămână la 1% atât în 2026, cât şi în 2027; în condiţiile în care preţurile ridicate la energie şi dobânzile mari afectează activitatea economică, înainte ca noile planuri privind majorarea cheltuielilor pentru apărare să dea un impuls economiei. Inflaţia în zona euro este estimată la 3% în acest an şi la 2,9% în 2027, fiind alimentată parţial de o creştere bruscă a preţurilor la gazele naturale, în contextul în care rezervele europene se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este o organizaţie interguvernamentală cu 38 de ţări membre, fondată în 1961 pentru a stimula progresul economic. România este în plin proces de aderare la OCDE.
| Știri BVB