2022 va intra în istorie. Întrebarea este cum, unde va apărea numele României în acest capitol al anului 2022 în istorie.
Atacurile cibernetice se vor dezvolta exponențial fără doar și poate, mai ales în condițiile în care războiul convențional va fi pierdut de Rusia, pentru că asta este speranța noastră, a tuturor, și atunci trebuie să fim pregătiți, a declarat deputatul PNL Pavel POPESCU, Președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaților.
Pavel Popescu a spus: “În discuțiile pe care le am avut chiar în această săptămână pe zona de defence, există o oarecare surprindere în acest ecosistem al securității cibernetice cu privire la faptul că așteptările privind atacurile cibernetice în această poză a războiului din Ucraina erau puțin diferite.
Impactul războiului cibernetic se aștepta să fie altul.
Se pare că, până astăzi, nu am avut sau nu avem o frecvență la care cei din zona de securitate cibernetică, o frecvență ridicată a atacurilor, așa cum cum cei din zona de securitate cibernetică se așteptau.
Desigur avem dovezi și avem câteva experiențe în ultimele săptămâni clare de atacuri cibernetice provenite din Rusia dovedite sau nedovedite unele dintre ele ca sursă, dar într-adevăr lumea se aștepta să existe puțin mai multă presiune.
Se pare că Rusia și-a jucat foarte mult cartea pe războiul convențional unde, slavă Domnului, vedem că pierd și bravul poporul ucrainean se descurcă excepțional, desigur și cu ajutorul țărilor din lumea vestică.
Nu știu ce ne va rezerva viitorul, putem doar să tragem niște concluzii și anume faptul că aceste atacuri se vor dezvolta exponențial fără doar și poate, mai ales în condițiile în care războiul convențional va fi pierdut de Rusia, pentru că asta este speranța noastră, a tuturor, și atunci trebuie să fim pregătiți”.
S-au făcut pași mari în România fără doar și poate, în ultimii ani de zile, în domeniul cibernetic, este de părere Pavel Popescu.
Acesta a spus: “Dan Câmpean de la DNSC și echipa lui de acolo au reușit să repună România pe hartă din punct de vedere al unei infrastructuri naționale pe tot ceea ce înseamnă cyber și vorbim aici de o infrastructură puțin diferită de ceea ce înseamnă componenta cyber a instituțiilor de forță din România.
Semnalul în plan internațional este unul excepțional de bun, ecourile sunt extraordinar de bune din partea partenerilor strategici, din partea țărilor prietene, din partea Uniunii Europene. România există astăzi pe hartă, dar și aici am un mare DAR, nu e suficient. Din punct de vedere al resurselor, această instituție (n.r. DNSC) trebuie să fie susținută cu toată forța.
Astăzi Directoratul Național de Securitate Cibernetică are nevoie ca de aer pentru a respira de o legislație, o componentă a legislației – și domnul Ministru al Muncii știe foarte bine la ce mă refer acum, pentru că am avut o discuție cu el pe acest subiect – , sper ca dumnealui să vină săptămânile următoare și să le ofere celor de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică capacitatea necesară de a face față acestor valuri exponențiale de atacuri cibernetice.
Vorbim în fiecare zi cu membri ai familiilor noastre, cu prieteni, colegi, lucrurile s-au intensificat la un asemenea nivel, modalitățile de accesare a componentelor private ale vieții cetățenilor prin simpla primire a unui email s-au modificat într-un mod exponențial și toate aceste încercări de «scam» și de phishing devin din ce în ce mai mai mai complicate. Avem nevoie, simultan cu intervenția și cu dotarea acestor instituții noi, de un grad de alfabetizare al populației în acest domeniu, care din păcate astăzi este foarte, foarte scăzut, la fel cum gradul de alfabetizare al populației în tot ceea ce înseamnă fake news este foarte, foarte scăzut. De asemenea, componenta de securitate cibernetică lasă de dorit astăzi și este o chestiune – aș putea spune fără doar și poate de siguranță națională – pentru că, într-un război, fie el şi hibrid, inamicul exploatează orice posibilitate de a penetra infrastructura unui stat. Nu vreau să profetizez într-un mod negativ, dar cu siguranță la un moment dat aceste lucruri se vor intensifica și mai mult pe teritoriul statului român și trebuie să fim pregătiți.
Deci să concluzionez: bani, bani pentru Directoratul Național de Securitate Cibernetică pentru a angaja cât mai mulți specialiști pe salarii decente, în condițiile în care vedem acest pachet extraordinar de bun (pachetul de măsuri pentru economie) care conține sume de ordinul miliardelor de lei.
Simultan, reiterez ajutor pentru Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică.
Desigur, știți cu toții, există un grup de implementare a Agenției Europene de Cyber sub Guvern, numit GLI-CYBER, grup din care fac și eu parte. Acest grup își continuă activitatea și urmează strategia Guvernului, lucrând în mod constant cu componenta europeană pentru implementarea Agenției de CYBER. Aici aș vedea oportunități majore pe tot ceea ce înseamnă policy. Așa cum spunea Sabin Sărmaş că, prin evenimentul ITU din toamnă, România probabil poate să își crească rating-ul de branding la un nivel exponențial, cred că și prin această agenție de cyber, România poate să își sporească influența la nivel european, cât și global pe tot ceea ce înseamnă policy pe cyber și toată componenta privată majoră pe zona de cyber poate fi atrasă în România în felurite moduri. Sunt probabil zeci de companii care astăzi în România vin, dau târcoale într-un sens pozitiv, pun întrebări, caută informații despre cum va arăta acest ecosistem și am toată speranța că astăzi ne aflăm într-o fereastră de oportunitate cum rar am mai văzut și vreau să reiterez acest lucru, din mai multe puncte de vedere.
În cursul acestui an, pe lângă evenimentul ITU, pe care eu îl consider cel mai mare eveniment pe această zonă, România, profitând de această situație nefericită (nr. războiul din Ucraina) poate să ajungă în plan internațional o voce majoră conform modului în care se va poziționa.
Ca politician, am câteva nemulțumiri și nu mi-a fost niciodată teamă să le exprim. Cred că suntem puțin lipsiți de atitudine pe unele chestiuni ce țin de modul în care ne poziționăm astăzi pe acest subiect al conflictului din Ucraina. În formatul B9, România ar trebui să fie mult mai vocală, în opinia mea. Cred că, pentru noi, apele s-au separat foarte bine, știm foarte bine cu cine jucăm, ce ne-am stabilit ca obiectiv etc.
România este astăzi într-o umbrelă de siguranță supremă, prin apartenența la NATO, Uniunea Europeană și, în primul rând, prin parteneriatul strategic cu Statele Unite, dar ar trebui să schimbăm narativul de la această expresie spre o zonă puțin mai activă. Nu este suficient să ne lăudăm că suntem sub o umbrelă de securitate supremă, ci ar fi ideal să începem să jucăm puțin mai activ pentru a deveni furnizor de securitate în zonă.
România are o oportunitate istorică, prin prisma conflictului din Ucraina, de a se definitiva ca furnizor suprem de securitate în zona Mării Negre.
“Black Sea Region” începe să fie foarte importantă, în condiţiile în care îi avem pe ruși la 42 de km în Insula Șerpilor în linie dreaptă pe granița României și nu vor pleca de acolo – vă garantez -, ba chiar vor aduce şi tehnică militară și, Doamne ferește, să-i vedem în Odesa. Ştim că întregul concept de securitate local, regional și global s-a schimbat 180 de grade din momentul acestui conflict survenit în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Orice criză vine cu o oportunitate, iar o oportunitate majoră pentru România acum este de a fi jucător și furnizor de securitate, printr-o atitudine politică. România trebuie să fie mult, mult mai fermă pe tot ceea ce înseamnă commitment pe Parteneriatul Strategic, pe rolul ei în această zonă.
Nu suntem o țară la și altele, avem absolut toate ingredientele. Devine din ce în ce mai deranjant ca în fiecare slide pe care îl vedem, în fiecare intervenţie, să pornim cu această frază: “România poate să devină”, „România poate să facă”. România trebuie să facă acum.
Pentru acest lucru ne trebuie resurse și v-am dat exemplul ajutorului pe care DNSC trebuie să îl primească rapid de tot din partea Guvernului. Avem nevoie de centrele de reziliență pe care le avem pe teritoriul României, construcția unor alte centre de excelență pentru ceea ce înseamnă apărare și tehnologii emergente, research etc.
Aceasta este oportunitatea istorică a României, în special în acest an.
2022 va intra în istorie. Întrebarea este cum, unde va apărea numele României în acest capitol al anului 2022 în istorie.
Din fericire, avem în țară astăzi oameni care se uită la România, români care se întorc din afară și se uită la România din perspectiva unei oportunități și ne descurcăm binişor, în ciuda acestui câmp de luptă pe care nu îl putem nega unde Rusia își așterne foarte bine armata neconvențională, pentru că războiul fake news este întreținut în mod constant de Federația Rusă peste teritoriul Statului Român.
Dar repet, avem nevoie de o atitudine proactivă, mult mai activă la nivel politic, aici mă refer inclusiv la Guvern, la anumite ministere, la tot ceea ce înseamnă o voce, un leading voice al României.
Pentru mine, prietenii noștri polonezi reprezintă exemplul suprem de leadership în această regiune. Ar trebui să începem să acționăm ca și ei, să începem să fim mult mai curajoși. Nu trebuie să ne sperie nimeni, nu trebuie să ne sperie politicile europene, dimpotrivă să ne facă să înțelegem oportunitatea de a implementa politici europene, cu mențiunea că România trebuie să fie parte activă.
România poate să spună nu, trebuie să spună nu atunci când consideră că trebuie să spună nu fără nici o teamă, și România trebuie să influențeze în mod activ, prin prisma poziției geografice.
În România trebuie să vină bani concreţi din investiții americane, bani care să ne asigure securitatea comună pentru ceea ce înseamnă apărarea valorilor euro-atlantice, transatlantice și valorilor democratice, în antiteză cu the bad guys, cei care nu iubesc democrația.
Cred că și Statele Unite pot și trebuie să facă în mod concret în aceste zile din România un pilon de siguranță și de securitate în zonă, inclusiv de independență energetică, un furnizor de energie. Vorbim de o perspectivă de 7-8-10 ani și cred că aici vorbim foarte concret de investiții. Statele Unite trebuie să vină în România cu investiţii concrete.
Eforturile noastre la nivel parlamentar, diplomatic parlamentar, cât și la nivel diplomatic trebuie să se focuseze în această direcție și partenerii noștri să înțeleagă că România, în momentul de față, nu este o țară cu un obiectiv pur independent, egoist. Așa cum războiul Ucrainei este nu este doar războiul lor, este războiul României, al Europei, al Americii, al tuturor celor care iubesc și apără democrația, așa și efortul României, siguranța, securitatea, economia și ecosistemul stabil al României va fi garanția acelor valori care vor dăinui în această zonă, apărând Europa de ceea ce înseamnă Federația Rusă și mentalitatea comunistă”.