Peter Magyar a depus jurământul ca nou prim-ministru al Ungariei, la aproape o lună după alegerile parlamentare care au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban.
Magyar, în vârstă de 45 de ani, care conduce partidul de centru-dreapta Tisza, a fost propulsat în funcție pe baza promisiunilor de schimbare, după ani de stagnare economică sub conducerea lui Orban și relații tensionate cu aliații cheie, inclusiv Uniunea Europeană.
Sâmbătă, Magyar i-a invitat pe maghiari să „treacă pragul schimbării de regim”.
Partidul său deține o majoritate parlamentară covârșitoare, câștigând 141 din cele 199 de locuri.
Cu toate acestea, Magyar se confruntă cu mai multe provocări în noul său rol, printre care restabilirea relațiilor Budapestei cu UE, relansarea economiei și combaterea unui deficit bugetar care a atins, până în aprilie, aproape trei sferturi din ținta anuală.
O ceremonie a avut loc în clădirea parlamentului neogotic din Ungaria, cu ocazia depunerii jurământului de către Magyar. Steagul UE, îndepărtat sub Orban, a fost arborat în interiorul camerei pentru prima dată în 12 ani.
Noua președintă a parlamentului, Agnes Forsthoffer, a folosit prima sa decizie în funcție pentru a ordona reinstalarea steagului, descriind această mișcare ca „primul pas simbolic pe această cale [înapoi spre Europa]”.
Noul prim-ministru își propune să încheie un acord cu UE care ar debloca aproximativ 20 de miliarde de dolari din fondurile înghețate. Banii au fost reținuți din cauza îngrijorărilor legate de înrăutățirea situației drepturilor omului sub guvernarea lui Orbán și de declinul statului de drept.
În timpul mandatului lui Orbán, Ungaria s-a îndepărtat și mai mult de UE, pe măsură ce legăturile cu Moscova s-au adâncit. Fostul prim-ministru și-a folosit dreptul de veto în Consiliul European pentru a se opune sancțiunilor împotriva Rusiei și a bloca sprijinul pentru Ucraina.
Theofanis Exadaktylos, profesor de politică europeană la Universitatea din Surrey, a declarat pentru Al Jazeera că Magyar va trebui să demonstreze că este diferit de Orbán, în timp ce se ocupă de birocrația lăsată în urmă de predecesorul său.
„Provocările pentru noul prim-ministru sunt legate în primul rând de prezența extinsă a regimului anterior. Orban a fost la putere atât de mult timp și a reușit să schimbe Ungaria substanțial din punct de vedere administrativ. În acest sens, dezrădăcinarea vechiului establishment va fi o provocare”, a spus el.
„A doua [provocare] va fi aceea de a se impune ca fiind diferit de regimul anterior. Având în vedere trecutul său, vor exista voci sceptice, însă să nu uităm că, din punct de vedere ideologic, el aparține dreptei”, a continuat el.
„Cu toate acestea, alegerea sa marchează un punct de cotitură în Ungaria, demonstrând că regimul anterior începuse să-și piardă terenul în rândul populației.
A treia provocare este modul în care va reconecta Ungaria la Uniunea Europeană: în acest sens, are ceva de lucru din punct de vedere diplomatic pentru a-și crea noi aliați în cadrul Uniunii.”
Ascensiunea lui Magyar la funcția de prim-ministru este considerată pe scară largă o realizare remarcabilă. El era în mare parte necunoscut în politica maghiară până la începutul anului 2024, când a fost implicat într-o dispută publică cu partidul Fidesz al lui Orban, aflat la putere, din care fusese anterior un membru proeminent.
| Știri BVB