SUA au informat Grecia, Cipru și Israel că nu mai sprijină proiectul Gazoductului din Estul Mediteranei (EastMed) atât din motive ecologice, cât și financiare, alături de scuza că proiectul provoacă tensiuni în regiune, potrivit Greek City Times.

Acordul EastMed a fost semnat de Grecia, Cipru și Israel în ianuarie 2020 la Atena și ar fi trebuit să transporte hidrocarburi din câmpurile israeliene și cipriote către Grecia continentală prin Cipru și Creta și, pe termen lung, posibil chiar și în Italia.

„Partea americană a exprimat părții grecești rezerve cu privire la rațiunea conductei EastMed și a ridicat probleme cu privire la viabilitatea sa economică și la [problemele] de mediu”, a declarat o sursă guvernamentală elenă pentru Reuters, citată ieri de The Jerusalem Post. „Partea greacă a subliniat că acest proiect a fost declarat „proiect special” de către Uniunea Europeană, iar orice decizie privind viabilitatea lui va avea, în mod logic, un impact economic”, a spus oficialul.

Turcia s-a opus imediat conductei de 1.900 de kilometri. Ankara explorează ilegal gaze naturale în apele teritoriale cipriote și o astfel de conductă ar pune capăt provocărilor sale, scrie publicația greacă, precizând că, în încercarea de a anula conducta EastMed, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a semnat un acord cu fostul guvern al Fraților Musulmani din Libia pentru a împărți spațiul maritim grecesc între ei – o acțiune care a primit condamnări internaționale și fără sprijin.

Greek City Times spune: “Cu toate acestea, cea mai mare întrebare care apare este de ce Washingtonul și-a schimbat poziția față de conducta EastMed, în condițiile în care, sub președintele Joe Biden, se presupune că SUA s-ar fi îndepărtat de Turcia în favoarea Greciei.

Potrivit diverselor instituții de presă grecești, schimbarea poziției Washingtonului este o speranță de a evita ciocnirile cu Erdogan, sau cel puțin de a evita ciocnirile până la sfârșitul alegerilor din Turcia din iunie 2023. Potrivit presei elene, Departamentul de Stat și Consiliul de Securitate Națională sunt conduși de ideea că Turcia, indiferent de Erdogan, nu ar trebui să fie pierdută de Occident.

Congresul SUA a aprobat un proiect de lege în 2019 privind cooperarea cu țările din estul Mediteranei în sectorul energetic. La acea vreme, americaniin credeau că această cooperare ar fi o contrapondere la dominația energetică a Rusiei pe piața europeană. Noul proiect de lege a urmărit să facă din SUA un jucător cheie pe piața gazelor din estul Mediteranei, să consolideze legăturile militare cu Grecia și să ridice embargoul privind armele de patru decenii asupra Ciprului. Proiectul de lege ar fi reafirmat intenția Washingtonului de a reduce ambițiile expansioniste și agresive ale Turciei în estul Mediteranei.

Cu toate acestea, Washingtonul se retrage acum, iar autoritățile elene încă nu au reacționat public.

De la aderarea Noii Democrații la putere în Grecia la jumătatea anului 2019, dar mai ales după ce Biden a intrat la Casa Albă în ianuarie 2020, sentimentalismul pro-american în Grecia a crescut la niveluri fără precedent. Potrivit unui sondaj Pew din iunie 2021, 63% dintre greci au privit SUA în mod favorabil, în urma recunoașterii de către Biden a genocidului armean și a unei retorici mai directe față de Turcia. Cu toate acestea, conform aceluiași sondaj, doar 11% dintre greci au considerat că SUA este un partener „foarte” de încredere”.

Conducta EastMed, menită să transfere gaze naturale din apele israeliene în Europa prin Grecia și Cipru, a fost anunțată în 2016, iar între cele trei țări au fost semnate mai multe acorduri pe această temă. Cele trei state și-au propus să finalizeze proiectul de 6 miliarde de euro până în 2025, dar nu a fost asigurată nicio finanțare pentru acesta.