În Germania, cea mai mare economie a regiunii, energia angro cu livrare în luna ianuarie se tranzacţionează la peste 180 euro pe megawatt-oră la European Energy Exchange, în creştere cu peste 60% faţă de situaţia din urmă cu un an. Principalul factor care stă în spatele acestei creşteri este gazul natural, la care cotaţiile au crescut în ultimele săptămâni, pe măsură ce Europa are dificultăţi în a-şi reumple depozitele pe fondul intensificării concurenţei. Războiul din Iran a amplificat presiunile, închiderea Strâmtorii Ormuz întrerupând aprovizionarea cu gaze lichefiate din Qatar.
Preţurile mai mari la electricitate ameninţă să crească facturile gospodăriilor şi cheltuielile companiilor, contribuind la presiunile inflaţioniste, exact în timp ce investitorii pariază pe noi creşteri ale dobânzilor. De asemenea, scumpirea electricităţii este un subiect sensibil din punct de vedere politic pentru guvernele care au cheltuit miliarde de euro pentru a proteja consumatorii de şocurile energetice, în timp ce promovează tranziţia dinspre combustibilii fosili. Şi, fără niciun semnal de sfârşit al războiului din Iran, problemele legate de preţuri s-ar putea agrava.
“Există potenţialul unor preţuri mai mari la energie şi poate un avans mai rapid decât cea pe care am văzut până acum. Putem spera că va fi o iarnă cu vânt şi soare, dar dacă nu va fi aşa, atunci preţurile la electricitate, gaze şi cărbune vor creşte”, a declarat Ulf Ek, director de investiţii la fondul speculativ Northlander Commodity Advisors LLP. Potrivit acestuia, în eventualitatea unei ierni reci, şi în care livrările de energie din Orientul Mijlociu vor fi în continuare limitate, preţurile angro la energie electrică vor creşte cu până la 50%. Totuşi, impactul asupra facturilor consumatorilor nu ar fi la fel de dramatic, deoarece furnizorii cumpără de obicei energie electrică în avans la preţuri mai mici, iar acesta va varia foarte mult de la o ţară la alta.
Analiştii subliniază însă că, în prezent, Europa este într-o poziţie mult mai puternică decât în timpul crizei energetice din 2022, când pierderea gazelor naturale ruseşti livrate prin conducte a dus la creşterea preţurilor la energie la peste 1.000 de euro pe megawatt-oră, de peste cinci ori mai mult decât actualele cotaţii futures pentru luna ianuarie 2027. În ultimii ani, Europa a construit mai multă infrastructură pentru importul de gaze naturale lichefiate, a redus consumul de combustibil şi şi-a diversificat furnizorii, ceea ce face ca o penurie totală să fie mai puţin probabilă chiar dacă preţurile cresc.
Însă această rezlienţă vine cu un compromis. Europa este acum mai expusă la evoluţiile de pe piaţa globală de gaze lichefiate,, unde concurează cu cumpărători din alte părţi ale lumii pentru GNL. Aceasta înseamnă că perturbările la mii de kilometri distanţă se pot repercuta rapid asupra pieţelor europene de gaze şi energie.
Creşterea capacităţilor de producţie de energie regenerabile a contribuit la izolarea Europei de preţurile volatile ale combustibililor fosili. De exemplu, fără capacitatea fotovoltaică adăugată după 2021, preţurile angro la electricitate în Europa ar fi fost cu 30% mai mari în această vară, conform unei analizei realizate de firma de consultanţă Baringa.
Însă energia fotovoltaică are un impact mult mai redus iarna, în special în nordul Europei, unde zilele scurte şi noroase reduc producţia de energie fotovoltaică. Astfel, parcurile eoliene rămân principala sursă de energie verde şi ieftină, contribuind la diminuarea cererii de combustibili fosili. Deşi parcul eolian tot mai extins al Europei poate genera cantităţi semnificative de electricitate, perioadele de calm atmosferic, care coincid adesea cu episoadele de frig, pot expune regiunea la preţuri mai ridicate.
“Nu există prea multe elemente care să poată proteja pieţele de energie. Sectorul energiei regenerabile a crescut, dar nu este suficient de puternic încât să compenseze pentru dependenţă uriaşă de gazele naturale”, a declarat Florence Schmit, analist în domeniul energiei la Rabobank.
| Știri BVB