Programul de guvernare 2024-2028 relevă că este necesar ca principalul efort să se concentreze pe îmbunătățirea colectării veniturilor, sens în care s-a indicat și nevoia
implementării unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, respectiv revizuirea distorsiunilor și a lacunelor din legislația fiscală spre a se asigura corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării.
În domeniul impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor:
Astfel cum prevede Programul de guvernare 2024-2028, începând cu 1 ianuarie 2025,
se va continua implementarea măsurilor fiscale din recomandările Băncii Mondiale,
obiectiv asumat și prin PNRR.
Măsuri fiscale întreprinse pentru perioada 2025-2028
1. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, vizează în principal:
-reducerea plafonului de încadrare în sistemul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor la echivalentul în lei a 250.000 euro începând cu 1 ianuarie 2025 respectiv la 100.000 euro, începând cu 1 ianuarie 2026.
-eliminarea condiției privind ponderea veniturilor din consultanță și/sau management în veniturile totale, pentru încadrarea în sistemul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
2. Reinstituirea impozitului pe construcții,
Impozitul se datorează pentru construcțiile prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, inclusiv pentru cele care aparțin domeniului public.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1 % asupra valorii construcţiilor
existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior,
inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în
folosinţă pentru cele care aparțin domeniului public. Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 30 iunie inclusiv şi 31 octombrie inclusiv.
3. Impozitul pe dividend – cota de impozit pe dividende distribuite persoanelor juridice române, a fost majorat de la 8% la 10%
Măsuri avute în vedere pe termen mediu:
• simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare–dezvoltare pentru a contribui la promovarea şi păstrarea unei creşteri economice sustenabile, precum și stimularea marilor companii să-și înființeze divizii de cercetare și dezvoltare în România, prin:
creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani,
și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile;
• realizarea unei analize a eficienței scutirii de impozit pentru profitul reinvestit;
• reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a
permite angajatorilor sa distribuie o parte din dividende sub forma de acțiuni către
angajați, ceea
• ce va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaților.
În domeniul impozitelor și taxelor locale:
În acord cu obiectivele Guvernului incluzând și angajamentele asumate prin PNRR sau Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu, respectiv în funcție de decizia politică, se are în vedere revizuirea cadrului fiscal în scopul alinierii sistemului de impozitare cu actuala și viitoarea etapă de dezvoltare economică a României, prin îmbunătățirea structurii veniturilor fiscale, precum și eliminarea distorsiunilor și a lacunelor din sistemul fiscal, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării.
Măsurile luate astfel în considerare, vizează:
– operaționalizarea unui sistem informatic pentru implementarea unui model automat de evaluare a proprietăților;
– revizuirea mecanismului de acordare a facilităților în sensul limitării și respectiv,
reconsiderării scutirilor prevăzute de cadrul legislativ din domeniul impozitelor și
taxelor locale ce se acordă de drept (în virtutea legii, stabilite la nivel central), cu
menținerea de scutiri/reduceri doar pentru anumite categorii (precum: gospodăriile cu venituri mici, persoanele în vârstă și cele aflate în dificultate, clădiri guvernamentale și o gamă limitată de organizații de utilitate publică), sens în care se definesc criterii de acordare de către unitățile administrativ teritoriale, cu revizuirea anuală a acestora.
În domeniul impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii:
Vor fi avute în vedere:
– reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă;
– implementarea unor măsuri fiscale, cu scopul de a încuraja anumite categorii de
persoane, precum elevii și studenții /internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani, în vederea ocupării unui loc de muncă, respectiv pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, în vederea încurajării îmbătrânirii active.
În acord cu cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență și Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu, Banca Mondială va elabora un Raport asupra sistemului fiscal prin care se vor stabili scenariile cu măsuri specifice, fiind transpuse recomandările considerate de Guvernul României necesar a fi implementate și care vor avea în vedere un sistem fiscal adaptat la evoluția economiei astfel încât să faciliteze creșterea economică și să crească ponderea veniturilor fiscale în PIB.
În domeniul impozitării nerezidenților și al tratatelor fiscale internaționale:
Continuarea reformelor pentru alinierea politicilor economice și sociale la standardele și recomandările OCDE, este de menționat că România a aderat la Declarația de consens și Planul detaliat de implementare al mãsurilor vizate de Pilonul Unu și Pilonul Doi din planul BEPS.
Pilonul Unu vizeazã urmãtoarele aspecte:
– întreprinderile multinaționale care vor intra în domeniul de aplicare al Pilonului I
sunt cele având o cifrã de afaceri globalã mai mare de 20 de miliarde de euro și
profitabilitate (profit înainte de impozitare/total venituri) mai mare de 10%.
– excluderea de la aplicarea Pilonului Unu a unor activitãți precum exploatarea
resurselor naturale și a domeniului serviciilor financiare reglementate.
– pilonul Unu se concentreazã asupra stabilirii unui nexus și a unor reguli de alocare a profitului care sã permitã impozitarea veniturilor obținute de companii în jurisdicții acolo unde acestea nu au prezențã fizicã dar desfãșoarã activitãți economice, în condițiile în care întreprinderea multinaționalã obține în jurisdicția respectivã venituri mai mari de 1 milion de euro. Pentru jurisdicțiile în care PIB-ul este mai mic de 40 de miliarde de euro, limita veniturilor a fost stabilita la 250.000 de euro.
Prin Declarația Cadrului Incluziv adoptatã, din punct de vedere al Pilonului Unu, sau convenit urmãtoarele:
1) procentul de profit rezidual, definit ca profit care depãșește 10% din totalul
veniturilor, care urmeazã a fi alocat cãtre jurisdicțiile de piațã, folosind o cheie de
alocare bazatã pe cuantumul veniturilor, a fost stabilit la 25%.
2) introducerea unui mecanism de prevenire și combatere a disputelor între țãri
privind Suma A și aspecte referitoare la Suma A care sã aibã caracter opțional și nu
obligatoriu pentru jurisdicții în curs de dezvoltare care nu au sau au foarte puține cazuri de proceduri amiabile cu autoritãțile fiscale ale altor state.
3) coordonarea termenilor de aplicare a Pilonului Unu cu suspendarea/abrogarea
mãsurilor unilaterale luate de diferite jurisdicții în vederea impozitãrii economiei
digitale.
Pentru implementarea Pilonului Unu, OCDE a elaborat Convenția Multilateralã (CM),
prin intermediul cãreia se vor aplica mai multe mãsuri, precum implementarea Sumei A sau abrogarea taxelor asupra serviciilor digitale introduse de anumite jurisdicții.
Convenția Multilaterală conține regulile necesare determinãrii și alocãrii Sumei A,
eliminãrii dublei impuneri, ca și pentru o administrare fiscalã eficientã și simplificatã, pentru schimbul de informații, ca și pentru instituirea unui mecanism pentru prevenirea și soluționarea disputelor într-o manierã obligatorie pentru toate jurisdicțiile, asigurând astfel consistențã, certitudine și eficiențã în aplicarea aspectelor privind Pilonul Unu.
Textul Convenției Multilaterale a fost finalizat la nivelul OCDE urmând să fie deschis
pentru semnare de către jurisdicțiile participante, după ce vor fi încheiate discuțiile în legătură cu Suma B referitoare la prețurile de transfer, care este un alt instrument al Pilonului I.
În procesul aderării la Convenția Multilaterală, jurisdicțiile participante, inclusiv
România vor trebui să-și modifice legislația internă cu scopul implementării principiilor de realocare a profitului, conform Sumei A.
În domeniul taxei pe valoarea adăugată:
Inițierea unui proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care vizează, în principal,
transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2020/285 de
modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea
adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici și a
Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește cooperarea administrativă și
schimbul de informații în scopul monitorizării aplicării corecte a regimului special
pentru întreprinderile mici și ale Directivei (UE) 2022/542 de modificare a Directivelor 2006/112/CE și (UE) 2020/285 în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată, precum și eliminarea unor scutiri de TVA neconforme cu legislația comunitară în domeniul TVA.
În domeniul accizelor:
– introducerea, începând cu 1 ianuarie 2025, pentru perioada 2025-2026, a unui
calendar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru bere, vinuri, băuturi
fermentate, produse intermediare și alcool etilic și, totodată, exceptarea de la
prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse;
– actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum în perioada 1
ianuarie – 31 decembrie 2025, inclusiv, conform regulii generale prevăzută de Codul
fiscal, pentru următoarele produse energetice: benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, petrol lampant (kerosen), cărbune și cocs și electricitate;
– majorarea, începând cu 1 aprilie 2025, a nivelului pentru produsele din tutun
prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în
țigarete și alte tutunuri de fumat ;
– majorarea, începând cu 1 aprilie 2025, a nivelului pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, respectiv lichid cu sau fără nicotină, produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină și pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală;
– majorarea, începând cu 1 ianuarie 2026, a nivelului accizelor pentru bere, vinuri,
băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic și, totodată, exceptarea de la
prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produs;
– majorarea, începând cu 1 aprilie 2026, a nivelului accizelor pentru produsele din
categoria tutun prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat,
destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat;
– majorarea, începând cu 1 aprilie 2026, a nivelului pentru produsele supuse accizelor
nearmonizate, respectiv lichid cu sau fără nicotină, produse care conțin tutun,
destinate inhalării fără ardere, produse destinate inhalării fără ardere, care conțin
înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină și pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală.
În domeniul taxelor verzi:
– implementarea unor politici suplimentare pentru a reduce în continuare emisiile cu
18% în 2030, comparativ cu valoarea de referință proiectată. România se angajează să
atingă obiectivele de reducere a emisiilor la nivelul UE până în 2030 și să ajungă la zero în 2050, în conformitate cu prevederile Pactului Verde European.
Efectele măsurilor avute în vedere asupra mediului de afaceri pe orizontul 2025-
2028:
– se va continua îmbunătățirea legislației fiscale pentru a corespunde unor principii,
printre care, din perspectiva politicii fiscale menționăm echitatea, transparența,
stabilitatea și predictibilitatea.
– se va continua implementarea măsurilor privind descurajarea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, care vor garanta o impozitare echitabilă;
– transpunerea Directivei (UE) 2020/285 are un impact favorabil asupra mediului de
afaceri, întrucât permite aplicarea scutirii de TVA pentru micile întreprinderi de către persoane impozabile stabilite în România și în alte state membre UE, în anumite condiții;
– adoptarea unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor se asigură, din
perspectiva taxării, o predictibilitate pe termen mediu asupra activității desfășurate
de operatorii economici.
| Știri BVB