Guvernul propus de Luca Niculescu intenționează să reunifice ANAF și Autoritatea Vamală Română într-o singură instituție fiscală și de control, să introducă un sistem de remunerare de tip bonus–malus pentru conducerea administrației fiscale și să doteze inspectorii antifraudă și vamali cu camere video portabile. Programul de guvernare prevede, totodată, scheme de ajutor de stat de peste 4 miliarde de euro pentru investiții productive, tehnologii avansate, industria de apărare și dezvoltare regională, măsuri de simplificare fiscală pentru companii și stimulente pentru investițiile la bursă.
Capitolul dedicat stimulării economiei și reformei administrației fiscale din programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu cuprinde măsuri pentru perioada 2027–2028, de la reindustrializare și finanțarea IMM-urilor până la reorganizarea ANAF, combaterea evaziunii fiscale și dezvoltarea pieței de capital.
-
ANAF și Autoritatea Vamală Română vor fi reunificate într-o singură instituție
Una dintre cele mai importante schimbări propuse este reunificarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Autorității Vamale Române.
Potrivit documentului, noua structură va funcționa ca o singură autoritate fiscală și de control, cu analiză de risc, baze de date și planuri comune de verificare pentru operațiunile interne, importuri și tranzit.
Guvernul susține că măsura va elimina funcțiile administrative duplicate și va permite reacții mai rapide în cazul fraudelor de TVA asociate importurilor și al contrabandei. Reunificarea ar urma să fie realizată pe baza unei evaluări a funcționării separate a celor două instituții, fără întreruperea activității la frontieră.
În paralel, vor fi reorganizate activitățile de control, colectare și trezorerie, iar funcțiile de suport vor fi consolidate la nivel central și regional.
-
Bonusuri pentru conducerea ANAF doar dacă sunt depășite țintele de încasări
Programul de guvernare prevede introducerea, până la 31 decembrie 2026, a unor indicatori de performanță și a unui sistem de remunerare bonus–malus pentru conducerea ANAF și structurile operative.
Mecanismul ar urma să fie aplicat din 2027, în conformitate cu angajamentele asumate prin PNRR. Potrivit documentului, bonusurile vor putea fi acordate numai în cazul depășirii planului de încasări. Penalitățile vor fi stabilite în funcție de indicatorii de performanță aprobați pentru fiecare structură. Reforma administrației fiscale va fi monitorizată prin rapoarte publice prezentate la fiecare șase luni.
Guvernul propune și profesionalizarea conducerii regionale și teritoriale a ANAF, prin proceduri competitive de recrutare, precum și reducerea perioadelor în care funcțiile de conducere sunt ocupate temporar.
-
Inspectorii antifraudă și vamali vor fi dotați cu camere video portabile
Executivul intenționează să introducă utilizarea camerelor video portabile de către inspectorii antifraudă și vamali în anumite operațiuni de control cu risc fiscal ridicat.
Dotarea structurilor vizate ar urma să fie finalizată în termen de 18 luni. Scopul declarat este creșterea transparenței controalelor, prevenirea faptelor de corupție și protejarea atât a personalului de control, cât și a contribuabililor. Programul prevede și măsuri suplimentare de integritate, precum rotația angajaților în zonele cu risc ridicat, prevenirea conflictelor de interese și întărirea controlului intern.
Utilizarea camerelor se va face cu respectarea legislației privind protecția datelor și a garanțiilor procedurale.
-
ANAF va putea investiga cazuri complexe de evaziune. Termen de șase luni pentru justificarea averilor nejustificate
Programul propune extinderea competențelor ANAF pentru investigarea cazurilor complexe de evaziune fiscală, în cadrul mecanismelor legale de coordonare și supraveghere judiciară. O altă măsură vizează consolidarea legislației privind verificarea și confiscarea averilor nejustificate ale persoanelor fizice.
Documentul propune un termen de cel mult șase luni pentru justificarea provenienței averilor, precum și mecanisme legale întărite pentru confiscarea bunurilor și veniturilor a căror proveniență licită nu poate fi demonstrată.
Aplicarea acestor măsuri ar urma să respecte garanțiile constituționale și procedurale. Programul nu detaliază procedura de declanșare a verificărilor sau autoritatea care va dispune confiscarea.
-
Controale fiscale pe bază de risc, cu date din e-Factura și casele de marcat
Guvernul propune dezvoltarea unei platforme integrate de analiză a datelor fiscale, care va corela informațiile provenite din e-Factura, aparatele de marcat electronice fiscale, declarațiile contribuabililor și celelalte baze de date ANAF.
Scopul este identificarea tranzacțiilor și contribuabililor care prezintă riscuri fiscale ridicate. Va continua dezvoltarea unui scor de risc fiscal al contribuabililor, utilizat pentru prioritizarea controalelor.
Înainte de declanșarea unui control fiscal extins, ANAF va utiliza, acolo unde este posibil, verificări documentare și analize la distanță. Autoritățile își propun și reducerea controalelor repetitive, prin verificarea istoricului inspecțiilor efectuate asupra fiecărui contribuabil.
Printre domeniile pentru care sunt prevăzute planuri speciale de control se numără combustibilii, comerțul cu legume și fructe, materialele de construcții, jocurile de noroc și operațiunile cu risc de transfer artificial al profitului.
-
Contribuabilii corecți ar urma să beneficieze de rambursări mai rapide de TVA și mai puține controale
Programul introduce conceptul de „scoring fiscal pozitiv”, prin care contribuabilii cu un istoric bun de conformare vor putea beneficia de un tratament administrativ simplificat. Printre avantajele propuse se numără rambursări accelerate de TVA, mai puține controale și eșalonări simplificate ale obligațiilor fiscale.
Guvernul promite și reducerea întârzierilor la rambursarea TVA și a indemnizațiilor pentru concedii medicale avansate de angajatori.
Pentru restanțele acumulate la indemnizațiile de concediu medical, documentul prevede instituirea unui calendar de achitare, în limita alocărilor bugetare.
În plus, Executivul intenționează să analizeze mecanisme de reducere a datoriilor statului față de companii, inclusiv prin posibilitatea compensării acestora cu obligațiile fiscale datorate de aceiași operatori economici.
-
Eliminarea raportărilor financiare semestriale și digitalizarea Registrului unic de control
Programul de guvernare propune eliminarea unor obligații administrative considerate redundante. Printre acestea se numără renunțarea la raportarea financiară semestrială, precum și eliminarea notificărilor separate către instituțiile statului atunci când informațiile privind modificările situației contribuabililor pot fi transmise automat între autorități.
De asemenea, Registrul unic de control ar urma să fie înlocuit cu o platformă digitală integrată, utilizată de toate autoritățile cu atribuții de control și inspecție.
ANAF va extinde utilizarea declarațiilor fiscale precompletate, prin preluarea automată a informațiilor disponibile în sistemele sale.
Executivul intenționează să reducă solicitarea repetată a datelor deja transmise prin e-Factura, SAF-T, aparatele de marcat sau alte raportări fiscale.
Spațiul Privat Virtual va fi modernizat astfel încât contribuabilii să poată consulta într-un singur loc declarațiile, obligațiile fiscale, plățile, rambursările și notificările.
-
Scheme de ajutor de stat de peste 4 miliarde de euro pentru investiții și reindustrializare
Pentru stimularea economiei, Guvernul propune implementarea schemelor de sprijin instituite prin OUG nr. 8/2026. Acestea vizează dezvoltarea producției locale, tehnologiilor avansate, materiilor prime strategice, industriei de apărare și investițiilor regionale.
Bugetele indicate în program sunt:
- Producția locală a bunurilor importate – 1,05 miliarde euro
- TechUp România – cercetare-dezvoltare și tehnologii avansate – 1,05 miliarde euro
- Materii prime strategice și critice, tehnologii „zero net” – 1,05 miliarde euro
- Convergență regională, 2027–2032, prin BID – 500 milioane euro
- Investiții productive în industria națională de apărare – 200 milioane euro
- Firme noi cu capital românesc, inclusiv din diaspora – 100 milioane euro
Bugetele cumulate ale celor șase scheme se ridică la aproximativ 3,95 miliarde de euro. Potrivit documentului, trei scheme, dedicate producției locale, tehnologiilor avansate și diasporei, au fost deja aprobate în 2026.
La schema pentru producția locală, companiile vor putea opta între grant și credit fiscal, mecanism pe care Guvernul intenționează să îl extindă și la cercetare-dezvoltare.
Fiecare schemă va fi evaluată ulterior în funcție de locurile de muncă create, exporturi și valoarea adăugată generată.
-
Ajutoare de stat pentru investiții strategice de peste 100 de milioane de euro
Programul prevede dezvoltarea unor scheme individuale de ajutor de stat pentru proiectele de investiții care depășesc 100 de milioane de euro.
Acestea vor fi construite de Ministerul Finanțelor împreună cu autoritățile locale și Comisia Europeană. Guvernul intenționează să stimuleze și dezvoltarea parcurilor industriale și tehnologice, printr-o schemă finanțată din fonduri europene.
În industria de apărare, companiile românești vor fi sprijinite să intre în lanțurile de aprovizionare asociate proiectelor finanțate prin SAFE.
Pentru energie, documentul prevede finanțarea investițiilor în producție, rețele și stocare prin Fondul pentru Modernizare, Banca de Investiții și Dezvoltare și mecanisme competitive, inclusiv contracte pentru diferență.
-
Banca de Investiții și Dezvoltare va primi un rol extins în finanțarea economiei
Programul de guvernare propune consolidarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) ca principal instrument financiar al statului pentru mobilizarea capitalului privat.
Potrivit documentului, Comisia Europeană a aprobat, în iunie 2026, o majorare de capital de un miliard de euro, dintre care 250 de milioane de euro provin din componenta de împrumut a PNRR. Mandatul BID include apărarea, tehnologiile avansate și securitatea cibernetică.
Banca va gestiona inclusiv instrumente de garanții și credite în numele statului, pentru care programul menționează un miliard de lei din buget. Printre instrumentele prezentate se numără garanții individuale de 2,2 miliarde de lei disponibile pentru proiecte publice și companii, precum și finanțări directe pentru infrastructură.
Pentru IMM-uri, programul indică o Garanție de Portofoliu cu plafon de 6,16 miliarde de lei, distribuită prin intermediari financiari.
Sunt prevăzute și Fondul de Participare Regional, de aproximativ 233 de milioane de euro, Fondul de Participare Tranziție Justă, de aproximativ 189 de milioane de euro, și programul „Diaspora Investește Acasă”, cu un buget de 100 de milioane de euro pentru perioada 2026–2029.
-
Fond de 25 de milioane de euro pentru pregătirea parteneriatelor public-private
Guvernul propune crearea unei facilități de 25 de milioane de euro, pe o perioadă de trei ani, pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat.
Fondurile vor putea fi utilizate pentru studii de fezabilitate, analize cost-beneficiu, evaluări de bancabilitate și documentații de atribuire. În 2027 ar urma să fie publicat un portofoliu național de proiecte PPP prioritare în sănătate, transport, educație, eficiență energetică, infrastructură urbană și servicii publice locale.
Ministerul Finanțelor va evalua impactul fiscal al contractelor, pentru a evita transformarea acestora în datorie publică ascunsă.
-
Conturi de economii și investiții din ianuarie 2027. Deducere de până la 400 de euro pentru investițiile la bursă
În domeniul pieței de capital, programul prevede operaționalizarea, începând din ianuarie 2027, a conturilor de economii și investiții adoptate de Parlament în septembrie 2026. Normele fiscale ar urma să fie aprobate până la 31 decembrie 2026.
Prin aceste conturi, populația va putea investi în acțiuni, obligațiuni și titluri de stat, beneficiind de facilitățile fiscale prevăzute de lege.
Guvernul își asumă menținerea deducerii de până la 400 de euro pe an pentru investițiile în acțiuni, obligațiuni și ETF-uri, precum și extinderea graduală a facilității, în funcție de spațiul fiscal. Programul prevede și menținerea deducerii suplimentare de 50% a costurilor de listare.
IMM-urile care se finanțează prin bursă ar urma să beneficieze de prospecte simplificate și de costuri administrative mai reduse. Executivul intenționează să susțină dezvoltarea Pieței de Creștere pentru IMM-uri, a pieței obligațiunilor corporative și municipale și a instrumentelor de investiții destinate tinerilor.
-
„Contul Viitorului”: economii pentru copii, încă din primul an de viață
Programul introduce și instrumentul denumit „Contul Viitorului”.
Părinții vor putea deschide, în primul an de viață al copilului, un cont de economii și investiții pe numele acestuia. Sumele acumulate ar urma să constituie un capital de început la atingerea majoratului. Măsura va fi însoțită de programe de educație financiară.
Documentul nu precizează, în această secțiune, eventuale contribuții ale statului la aceste conturi.
-
Pilonul II și fondurile de investiţii, surse de capital pentru economia românească
Programul de guvernare susține dezvoltarea Pilonului II de pensii și diversificarea investițiilor realizate de fondurile de pensii.
Guvernul consideră că fondurile de pensii, fondurile de investiții și alți investitori instituționali pot finanța într-o măsură mai mare companiile și proiectele de infrastructură din România, cu respectarea cerințelor prudențiale.
Totodată, Executivul își propune să faciliteze accesul companiilor private la piața de capital și să mențină predictibilitatea fiscală pentru investitori.
-
Reglementarea criptoactivelor prin aplicarea MiCA
În domeniul activelor digitale, programul prevede finalizarea cadrului național de aplicare a Regulamentului european MiCA.
Acesta va include reguli privind autorizarea și supravegherea activităților cu criptoactive, precum și un regim fiscal clar.
| Știri BVB