Programul de guvernare Luca Niculescu: IMCA va fi eliminat de la 1 ianuarie 2027, pensiile vor fi indexate; Guvernul menține principiul cotei unice și pregătește evaluarea facilităților fiscale; Reforma impozitării proprietății: trecere graduală la valoarea de piață; Introducerea impozitării la ieșire – exit tax

Guvernul propus de Luca Niculescu își asumă eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără nicio amânare, indexarea pensiilor începând de anul viitor și menținerea principiului cotei unice de impozitare. Programul de guvernare prevede închiderea anului 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, reducerea acestuia la 5,2% din PIB în 2027, conform strategiei fiscal-bugetare, și coborârea sub pragul de 3% în 2030. Documentul include și reforma impozitării proprietății prin trecerea graduală la valoarea de piață, introducerea unui mecanism de impozitare la ieșire (exit tax), reducerea cheltuielilor de personal și reorganizarea administrației publice.

Capitolul fiscal-bugetar al programului de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu cuprinde măsuri privind bugetele pentru perioada 2026–2028, reducerea deficitului, datoria publică, fiscalitatea companiilor și eficientizarea cheltuielilor statului.

• IMCA va fi eliminat de la 1 ianuarie 2027, fără nicio prorogare

Una dintre cele mai importante măsuri pentru mediul de afaceri este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA).

Programul de guvernare prevede expres că această taxă va dispărea începând cu 1 ianuarie 2027, conform OUG nr. 89/2025. „Guvernul nu va promova niciun act care să amâne, să suspende sau să modifice eliminarea lui”, se precizează în document.

Executivul argumentează că IMCA penalizează cifra de afaceri, în locul profitului real, descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor. Eliminarea impozitului ar urma să fie inclusă în construcția bugetară pentru 2027, fără compensarea prin prelungirea aplicării acestuia.

• Pensiile vor fi indexate din 2027, cu prioritate pentru pensionarii cu venituri mici

Programul prevede reluarea indexării pensiilor începând cu anul 2027, cu respectarea traiectoriei de consolidare fiscal-bugetară. Executivul își propune să protejeze puterea de cumpărare a pensionarilor, în special a celor cu pensii mici și a persoanelor vulnerabile. Documentul precizează că indexarea va fi prudentă și va trebui să se încadreze în limitele bugetare. Impactul financiar va fi calculat de Ministerul Muncii și verificat împreună cu Ministerul Finanțelor înainte de adoptarea bugetului. Programul nu indică procentul concret de indexare a pensiilor pentru 2027.

În același timp, cheltuielile cu asistența socială vor trebui să rămână sub plafonul de 12,2% din PIB. Pentru celelalte drepturi sociale, documentul stabilește că indexarea nu va putea depăși creșterea nominală a PIB.

• Deficit de aproximativ 6% în 2026 și țintă de 5,2% în 2027

Guvernul își asumă închiderea anului 2026 cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, calculat potrivit metodologiei europene ESA. Potrivit programului, Legea bugetului de stat pe 2026 a fost construită pe o creștere economică de 1% și un PIB nominal de 2.045 de miliarde de lei.

Executivul anticipează o creștere economică reală mai redusă decât cea estimată inițial, dar consideră că ținta unui deficit cash de aproximativ 127 de miliarde de lei poate fi atinsă. La opt luni, deficitul cash este prezentat la 59,4 miliarde de lei, reprezentând 2,89% din PIB, comparativ cu 86,4 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB, în aceeași perioadă din 2025. Aceasta reprezintă o reducere nominală de aproximativ 31%.

Pentru 2027, strategia fiscal-bugetară aprobată de Parlament în martie 2026 prevede un deficit de 5,2% din PIB, potrivit metodologiei ESA, în timp ce estimările de lucru indică un deficit cash de aproximativ 110 miliarde de lei.

Ținta finală va fi stabilită pe baza prognozei economice de toamnă.

Pe termen mediu, programul prevede reducerea deficitului la 3,2% din PIB în 2029 și sub 3% în 2030, termenul-limită prevăzut în procedura de deficit excesiv. Datoria publică ar urma să se stabilizeze sub 64% din PIB și să intre pe o traiectorie descendentă în perioada 2030–2031.

• Rectificare bugetară în primele 30 de zile de la învestire

Premierul desemnat propune realizarea unei rectificări bugetare în primele 30 de zile de la învestirea Guvernului și înainte de termenul legal de 30 noiembrie.

Necesitățile suplimentare de finanțare, în special din sănătate, asistență socială și cofinanțarea proiectelor europene, vor fi acoperite prin realocări de fonduri, nu prin majorarea deficitului. Documentul prevede un control strict al angajamentelor bugetare.

Nu vor fi permise cheltuieli noi neprevăzute în buget, achizițiile neurgente vor fi amânate, iar creditele bugetare neutilizate vor putea fi redistribuite. Guvernul intenționează să acorde prioritate proiectelor europene și PNRR aflate aproape de finalizare.

• Reforma impozitării proprietății: trecere graduală la valoarea de piață

O altă măsură fiscală prevăzută în program este reforma impozitării proprietății.

Guvernul propune trecerea graduală către impozitarea în funcție de valoarea de piață, până la finalizarea procesului de consolidare fiscal-bugetară. Documentul nu precizează calendarul detaliat, noile cote de impozitare sau impactul estimat asupra proprietarilor. În același timp, Executivul intenționează să adapteze accizele la evoluțiile economice, printr-un calendar predictibil și lărgirea bazei de impozitare.

• Guvernul menține principiul cotei unice și pregătește evaluarea facilităților fiscale

Programul de guvernare prevede explicit menținerea principiului cotei unice de impozitare.

Creșterea veniturilor bugetare ar urma să fie obținută prin lărgirea bazei impozabile, îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii și fraudei fiscale. Facilitățile, scutirile și regimurile fiscale preferențiale vor fi inventariate și evaluate în funcție de rezultatele economice produse.

Guvernul propune ca facilitățile să aibă termene de expirare și să fie supuse unor evaluări obligatorii înainte de prelungire. Documentul menționează și combaterea transferului artificial al profiturilor prin tranzacții intragrup nejustificate, inclusiv prin servicii, redevențe și mecanisme de finanțare.

În acest scop, autoritățile vor aplica regulile privind prețurile de transfer și standardele OCDE și UE.

•  Introducerea impozitării la ieșire – exit tax

Programul include introducerea unui mecanism de impozitare la ieșire (exit tax), în conformitate cu standardele și legislația europeană și internațională.

Potrivit documentului, obiectivul este impozitarea câștigurilor de valoare generate pe teritoriul României înainte de transferul activelor, al rezidenței fiscale sau al activității economice în alte jurisdicții. Programul nu detaliază contribuabilii vizați, cotele aplicabile sau modul în care viitorul mecanism se va raporta la dispozițiile fiscale deja existente.

• ANAF va avea indicatori de performanță privind colectarea. Rambursări mai rapide de TVA

Guvernul își propune reducerea decalajului de colectare a TVA, considerat una dintre principalele surse potențiale de venituri suplimentare.

Potrivit programului, România pierde aproximativ 30% din TVA. Executivul intenționează să introducă indicatori de performanță pentru ANAF, corelați cu îmbunătățirea conformării fiscale, recuperarea arieratelor și combaterea fraudei.

În același timp, documentul promite rambursări rapide de TVA pentru contribuabilii corecți. Rambursările ar urma să fie sistate numai în situațiile în care există suspiciuni documentate de fraudă.

• Cheltuielile de personal ale statului trebuie să scadă de la 9,3% la 7,9% din PIB

Programul prevede reducerea ponderii cheltuielilor de personal în PIB, de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031.

Noua lege a salarizării unitare va trebui să respecte acest plafon. Executivul propune o ierarhie salarială predictibilă, sporuri justificate și o legătură mai strânsă între remunerare și performanță.

Documentul precizează că spațiul fiscal disponibil va fi utilizat pentru corectarea inechităților structurale din sistemul de salarizare, nu pentru majorări uniforme.

În paralel, administrația centrală și locală va fi reorganizată pe baza unor analize funcționale. Agențiile cu atribuții suprapuse vor putea fi comasate, iar posturile vacante vor fi ocupate doar în domeniile considerate prioritare.

• Subvenții pentru companiile de stat doar pe bază de performanță. Fără autoturisme de lux și bonusuri nejustificate

Programul propune condiționarea sprijinului bugetar acordat companiilor de stat de indicatori de performanță și planuri de restructurare. Vor fi excluse cheltuielile fără legătură cu obiectivele economice, precum bonusurile necorelate cu performanța, autoturismele de lux și beneficiile administrative excesive.

Contractele de performanță ar urma să fie generalizate în managementul companiilor de stat.

În plus, Guvernul intenționează să extindă achizițiile centralizate pentru bunuri și servicii standard, precum energie, IT, autoturisme și consumabile. Programele publice ineficiente sau care dublează finanțările europene vor putea fi restructurate, comasate sau închise.

• Investițiile publice vor fi prioritizate. Anghel Saligny și PNDL, finanțare pentru proiectele aproape finalizate

Guvernul propune introducerea unui mecanism de prioritizare a investițiilor publice, bazat pe sursa de finanțare, maturitatea proiectelor, impactul economic și social și capacitatea bugetară.

Vor avea prioritate cofinanțarea proiectelor europene, investițiile strategice în transporturi, energie și sănătate și proiectele locale cu impact ridicat, aflate în stadii avansate.

În cazul programelor Anghel Saligny și PNDL, fondurile pentru 2027 vor fi direcționate cu prioritate către proiectele aproape finalizate și către localitățile mici, pe baza unor criterii obiective.

Contractele noi de investiții finanțate din bugetul de stat vor putea fi semnate numai dacă sursa de finanțare este identificată pentru întreaga durată de execuție.

Executivul propune și separarea managerială a bugetului de funcționare de bugetul de investiții și dezvoltare, cu păstrarea regulilor europene privind deficitul.

• Dobânzile la datoria publică, estimate la aproximativ 3% din PIB

Programul de guvernare estimează că dobânzile aferente datoriei publice vor reprezenta aproximativ 3% din PIB atât în 2026, cât și în 2027.

Un obiectiv declarat este revenirea perspectivei ratingului suveran la „stabilă” în cel mult 12 luni. Guvernul intenționează să crească treptat ponderea finanțării în lei, pentru reducerea riscului valutar, și să diversifice baza de investitori.

Vor continua programele de titluri de stat Tezaur și Fidelis, documentul menționând că populația a investit peste 75 de miliarde de lei în aceste instrumente.

Sunt prevăzute și emisiuni de obligațiuni verzi, cu raportare publică a impactului investițiilor finanțate. Printre sursele de finanțare pe termen lung sunt menționate componenta de împrumut a PNRR, instrumentul SAFE, Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale.

• Bugetul pentru 2027 trebuie adoptat până la 31 decembrie 2026

Guvernul își asumă publicarea proiectului bugetului de stat și a Strategiei fiscal-bugetare 2027–2029 cel târziu în luna decembrie. Obiectivul este ca bugetul să fie votat de Parlament până la 31 decembrie 2026.

Programul prevede și trecerea la bugetarea bazată pe rezultate, prin utilizarea aplicației informatice e-bugetNG, finanțată prin PNRR.

Cheltuielile nete ar urma să crească cu cel mult 4,6% în 2027, potrivit recomandării Consiliului Uniunii Europene. Totodată, cheltuielile de funcționare ale statului, cu excepția celor finanțate din fonduri europene, nu ar urma să crească în raport cu PIB.

Executivul își propune ca orice modificare fiscală să fie precedată de o evaluare de impact publicată, iar execuția bugetară să fie explicată lunar cetățenilor.