• Creșterea globală mai slabă, protecționismul american, Brexit și problemele permanente din zona euro reprezintă o amenințare gravă la adresa economiilor dependente de export ale Europei Centrale şi de Sud Est (CESEE)
• Economiile cu cea mai rapidă creștere în perioada 2019-2021 vor fi Kosovo, Albania și Moldova, în timp ce cele mai lente vor fi Rusia, Belarus și Turcia 
• Pe termen lung, CESEE se confruntă cu o serie de provocări teribile: declinul demografic fără precedent în timpuri de pace, atacurile asupra calității și independenței instituțiilor, lipsa pregătirii pentru noua economie digitală și nivelurile scăzute de automatizare față de Asia, America și Europa de Vest

Provocările pentru creșterea economică pe termen mediu și lung în Europa Centrală şi de Sud Est (CESEE) sunt teribile, potrivit unui studiu al Institutului vienez pentru Studii Economice Internaționale (wiiw), în care au fost examinate 23 de ţări din regiune. 

Proiecțiile demografice indică o prăbușirefără precedent a populației, specifică doar în timp de război și în perioade de foamete. Autoritarismul, acapararea statului de drept și ingerința în independența instituțiilor, inclusiv în justiţie, sunt tot mai în creștere. În general, standardele educaționale scăzute, nivelul de pregătire și capacitățile TIC, în comparație cu Europa de Vest, ar putea împiedica capacitatea CESEE de a se integra într-o economie globalizată digitală, mai arată studiul. Nivelul de automatizare în aproape toate țările este cu mult sub media din Europa de Vest, America de Nord și Asia.

Autorii studiului susţin că decidenţii politici și firmele trebuie să acționeze acum pentru a se asigura că regiunea nu este condamnată la un viitor cu creștere scăzută sau zero. În primul rând, pentru o regiune care se confruntă cu un astfel de declin demografic fără precedent și cu o dependență ridicată de exporturile industriale, automatizarea rapidă este o prioritate. În al doilea rând, guvernele trebuie să consolideze și să sprijine calitatea și independența instituțiilor. În statele membre ale UE în care instituțiile sunt atacate, Bruxelles-ul ar trebui să joace un rol mai important în susținerea standardelor UE. În al treilea rând, investițiile mai mari și mai bine orientate în educație și formare vor fi cruciale pentru pregătirea CESEE pentru noua economie digitală.

Economiile cu cea mai rapidă creștere în regiune anul trecut au fost Ungaria și Polonia, ambele cazuri având, însă, pe fondul unui zgomot politic negativ. Serbia a avut, de asemenea, un an bun, înregistrând cea mai bună creștere din ultimul deceniu. În schimb, în anul 2018, în Turcia și România, s-au înregistrat încetiniri puternice ale creșterii, după o supraîncălzire anterioară, arată autorii studiului. Potrivit institutului din Viena, după creșterea de 4,2% din 2018, prognoza pentru creșterea economică a României ar fi de 2,8% în 2019 (ajustată negativ cu 0,8%), 3% în 2020 (ajustată negativ cu 0,7%), respectiv 3,2% în 2021.

Rusia rămâne una dintre cele mai lente economii din regiune, în ciuda creșterii cu peste 30% a prețurilor petrolului în 2018. Deficiențele structurale și sancțiunile occidentale continuă să aibă un impact puternic asupra activității economice.

Creșterea a atins un nivel maxim pentru CESEE în anii 2017-18 și va scădea de acum încolo. Deși creșterile considerabile ale salariilor, ratele scăzute ale dobânzilor și o perspectivă generală pozitivă pentru investiții vor menține activitatea economică la niveluri rezonabile, vârful ciclului a trecut, potrivit studiului. Un amestec de provocări  serioase externe și provocări interne va însemna că majoritatea economiilor din regiune vor creşte mai lent în 2019-21 decât în 2016-18. Economiile cu cea mai rapidă creștere în regiune vor fi Kosovo, Albania și Moldova, în timp ce cele mai slabe vor fi Rusia, Turcia și Belarus.

La nivel global, încetinirea creșterii cererii finale, din Germania și China, va avea un impact negativ asupra exporturilor CESEE. Republica Cehă, Slovenia, Slovacia și Ungaria sunt cele mai expuse acestui risc, atât din cauza ponderii extrem de ridicate a exporturilor în PIB, cât și a gradului ridicat de integrare a acestora în lanțurile de valori regionale și globale.

La nivel regional, principalele provocări sunt deficitul de forță de muncă din ce în ce mai grav, impactul unei creșteri globale mai slabe și al riscurilor geopolitice asupra încrederii și potențialul unor intrări mai mici ale fondurilor UE. Lipsa forţei de muncă a dus la creşterea puternică a salariilor, prezentând o provocare pentru competitivitatea externă în unele țări.