Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Moscova analizează posibilitatea unor proiecte comune cu parteneri americani în Arctica, în cadrul celui de-al VIII-lea Summit al Forumului Țărilor Exportatoare de Gaze (GECF), desfășurat marți, 27 octombrie, la Moscova. Reuniunea s-a încheiat cu adoptarea Declarației de la Moscova, prin care marii producători de gaze solicită eliminarea măsurilor coercitive unilaterale, diversificarea rutelor de transport, protejarea infrastructurii energetice și dezvoltarea unor mecanisme comune de reacție la crizele de aprovizionare.
Summitul a reunit reprezentanți ai principalelor state exportatoare de gaze naturale, într-un context marcat de tensiunile geopolitice, perturbările fluxurilor comerciale și incertitudinile privind securitatea energetică mondială.
Potrivit datelor GECF, cele 12 state membre dețin aproximativ 70% din rezervele dovedite de gaze naturale ale lumii, asigură 38% din producția comercializată, 42% din exporturile mondiale de gaze și 47% din exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL). Organizația reunește Algeria, Bolivia, Egipt, Guineea Ecuatorială, Iran, Libia, Nigeria, Qatar, Rusia, Trinidad și Tobago, Emiratele Arabe Unite și Venezuela.
-
Putin: Rusia explorează posibilitatea cooperării cu parteneri americani în Arctica
Una dintre cele mai importante declarații ale summitului a vizat posibilitatea reluării cooperării energetice dintre Rusia și Statele Unite.
„În Arctica, despre care am vorbit mai devreme, colaborăm activ cu multe țări din întreaga lume și suntem interesați de proiecte comune. Până nu demult, partenerii europeni lucrau alături de noi la zăcămintele noastre, iar partenerii chinezi continuă să facă acest lucru. În prezent, analizăm și posibilitatea unor proiecte comune cu parteneri americani”, a declarat Vladimir Putin, potrivit Interfax.
Liderul rus a subliniat importanța cooperării tehnologice pentru dezvoltarea industriei gazelor, inclusiv în domeniul extracției din zăcăminte dificile și al producției de GNL în condițiile climatice extreme din Arctica.
Putin a susținut că Rusia a făcut progrese în dezvoltarea propriilor tehnologii de lichefiere a gazelor și că este interesată de schimburi tehnologice cu alte state producătoare. Declarația nu a fost însoțită de anunțarea unui acord concret cu o companie americană sau de prezentarea unui calendar pentru eventualele proiecte.
-
Putin critică sancțiunile împotriva gazelor rusești: Costurile sunt suportate de consumatorii străini
Președintele rus a criticat politicile de restricționare a accesului gazelor rusești pe piețele internaționale, susținând că acestea afectează în primul rând consumatorii.
„Aș dori să repet că orice încercare de a exclude Rusia de pe piața mondială a gazelor sau de a împiedica dezvoltarea acestei industrii în țara noastră are consecințe grave, în primul rând sub forma unor costuri în creștere, excesive, pentru consumatorii finali de gaze din străinătate, inclusiv companii, întreprinderi și gospodării”, a declarat Putin, potrivit Reuters.
Liderul de la Kremlin a afirmat că perturbarea livrărilor reprezintă una dintre principalele probleme ale pieței mondiale. „Problema principală în prezent este întreruperea livrărilor de gaze. Volume mari de ofertă au fost eliminate de pe piață într-un interval scurt, în timp ce cererea nu a dispărut. Prin urmare, este necesar să lucrăm la optimizarea rutelor de transport, ținând cont de poziția geografică a statelor membre ale Forumului”, a spus Putin.
Declarațiile reflectă poziția autorităților ruse față de sancțiuni. Uniunea Europeană urmărește reducerea dependenței de energia rusească, în cadrul politicilor adoptate după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Potrivit datelor Comisiei Europene, importurile de gaze rusești ale UE au scăzut de la 152 de miliarde de metri cubi în 2021 la aproximativ 36 de miliarde de metri cubi în 2025.
-
Declarația de la Moscova: Opoziție față de sancțiunile unilaterale și solicitări pentru prețuri predictibile
La finalul summitului, liderii statelor membre GECF au adoptat Declarația de la Moscova, document care stabilește prioritățile comune ale organizației pentru dezvoltarea industriei gazelor naturale. Statele participante și-au exprimat opoziția față de aplicarea extrateritorială a legislațiilor naționale și regionale și față de măsurile coercitive unilaterale care nu sunt autorizate de Organizația Națiunilor Unite.
Declarația exprimă, de asemenea, îngrijorarea statelor exportatoare față de efectele măsurilor tarifare asupra funcționării piețelor, securității aprovizionării și investițiilor. Un alt obiectiv îl reprezintă dezvoltarea unor mecanisme de stabilizare a pieței gazelor, inclusiv prin utilizarea contractelor pe termen lung și a unor formule diversificate de stabilire a prețurilor. Documentul menționează explicit mecanisme precum indexarea prețurilor gazelor la cotațiile petrolului, pe care statele participante le consideră instrumente pentru distribuirea riscurilor și creșterea predictibilității. GECF solicită, totodată, investiții suplimentare în infrastructura de transport și stocare a gazelor, inclusiv în depozite subterane și instalații pentru GNL.
-
Mecanisme comune de reacție la crizele de pe piața gazelor
Una dintre principalele decizii asumate prin Declarația de la Moscova vizează dezvoltarea unor mecanisme comune de reacție la situațiile de criză. Statele membre și-au exprimat intenția de a extinde consultările la nivel înalt pentru evaluarea efectelor șocurilor externe asupra pieței și coordonarea acțiunilor necesare menținerii aprovizionării.
Documentul acordă o atenție deosebită securității infrastructurii energetice, inclusiv protejării instalațiilor de producție, conductelor și navelor pentru transportul GNL.
Sunt avute în vedere schimburi de informații, evaluări comune ale riscurilor și dezvoltarea unor mecanisme de coordonare împotriva amenințărilor fizice, cibernetice și hibride. Statele GECF au subliniat și necesitatea menținerii libertății navigației și a continuității operațiunilor comerciale, în contextul riscurilor tot mai mari pentru transportul maritim al resurselor energetice.
-
Gazele naturale, promovate ca resursă strategică pe termen lung
Declarația de la Moscova susține menținerea unui rol important al gazelor naturale în mixul energetic mondial, inclusiv în procesul de tranziție către o economie cu emisii reduse. Țările exportatoare consideră că gazele trebuie să rămână o resursă strategică pentru producerea energiei electrice, industrie și transporturi.
Documentul evidențiază rolul centralelor pe gaze în asigurarea producției de energie și în echilibrarea surselor regenerabile, precum și utilizarea gazelor naturale în industriile cu emisii dificil de redus, inclusiv în petrochimie.
De asemenea, statele membre solicită recunoașterea internațională a gazelor naturale drept sursă de energie cu emisii mai reduse de carbon decât alți combustibili fosili și accesul proiectelor din sector la mecanismele internaționale de finanțare.
Aceste obiective reprezintă poziția comună a statelor exportatoare, nu o modificare a regulilor europene privind clasificarea investițiilor sustenabile.
În paralel, documentul promovează tehnologii de captare, utilizare și stocare a carbonului, dezvoltarea hidrogenului albastru și reducerea emisiilor de metan din lanțul de producție și transport al gazelor naturale.
-
Inteligența artificială și dezvoltarea tehnologiilor proprii, printre prioritățile GECF
Statele participante au convenit să intensifice cooperarea tehnologică și schimbul de informații în industria gazelor. Declarația menționează utilizarea inteligenței artificiale pentru creșterea eficienței operaționale, reducerea costurilor de producție și limitarea impactului asupra mediului.
Totodată, organizația urmărește dezvoltarea unor programe comune de cercetare, pregătire profesională și transfer de tehnologii, inclusiv prin Institutul de Cercetare a Gazelor al GECF.
O altă direcție de cooperare vizează identificarea unor instrumente financiare și investiționale pentru susținerea proiectelor din sectorul gazelor naturale, fără instituirea unor obligații financiare automate pentru statele membre.
-
Egiptul: Securitatea energetică este strâns legată de securitatea națională
În cadrul summitului, ministrul egiptean al Petrolului și Resurselor Minerale, Karim Badawi, a subliniat importanța gazelor naturale pentru industrie, producerea energiei electrice, fabricarea îngrășămintelor și petrochimie. Potrivit Ministerului egiptean al Petrolului, oficialul a arătat că asigurarea unei cereri stabile pentru gaze este la fel de importantă ca securitatea ofertei.
În opinia sa, statele producătoare au nevoie de piețe predictibile, care să justifice investițiile pe termen lung, în timp ce consumatorii au nevoie de aprovizionare sigură și prețuri echitabile. Ministrul a evidențiat și rolul infrastructurii egiptene, inclusiv al terminalelor de lichefiere de la Idku și Damietta, în dezvoltarea cooperării energetice regionale.
-
Implicații pentru Europa și piața gazelor naturale
Reuniunea de la Moscova are loc într-un moment în care piața mondială a gazelor este influențată de reorganizarea fluxurilor comerciale, tensiunile geopolitice și necesitatea unor investiții semnificative în producție, transport și stocare.
Pentru Europa, pozițiile adoptate de GECF sunt relevante în special prin solicitările privind eliminarea sancțiunilor unilaterale, promovarea contractelor pe termen lung și menținerea gazelor naturale în strategiile energetice.
Declarația evidențiază diferențele dintre interesele marilor state exportatoare, care urmăresc stabilitatea cererii și recuperarea investițiilor în proiecte de lungă durată, și politicile Uniunii Europene de diversificare a aprovizionării și reducere a dependenței de combustibilii fosili.
Pentru România, subiectele discutate la Moscova au relevanță în contextul dezvoltării proiectului Neptun Deep, al extinderii infrastructurii de transport și al dezbaterilor privind rolul gazelor naturale în competitivitatea industriei și securitatea energetică regională.
Deși Declarația de la Moscova stabilește direcții de cooperare între marii exportatori de gaze, documentul nu anunță introducerea unor cote comune de producție și nici un mecanism de control al prețurilor similar celui utilizat de OPEC+ pe piața petrolului.
| Știri BVB