Update articol:

Radu Burnete, la Summitul Concordia 2026: România are nevoie de creștere economică, nu de taxe suplimentare. Companiile energetice de stat trebuie să devină campioni regionali; Finanțarea nebancară a economiei – o prioritate; Contrapartea Centrală, esențială pentru dezvoltarea pieței de capital

Radu Burnete, la Summitul Concordia 2026: România are nevoie de creștere economică, nu de taxe suplimentare. Companiile energetice de stat trebuie să devină campioni regionali; Finanțarea nebancară a economiei – o prioritate; Contrapartea Centrală, esențială pentru dezvoltarea pieței de capital
 - poza 1

România are nevoie de creștere economică pentru a reduce presiunea deficitului bugetar și a datoriei publice, dar și pentru a finanța investițiile în apărare și noile tehnologii, a declarat Radu Burnete, consilier prezidențial pentru politici economice și sociale, la Summitul Concordia 2026. Acesta consideră că mobilizarea capitalului autohton și dezvoltarea pieței de capital sunt esențiale pentru economia românească și a criticat faptul că marile companii energetice de stat nu au reușit să devină jucători regionali. Burnete estimează, totodată, că presiunea prețurilor la energie s-ar putea reduce începând din 2028, odată cu finalizarea unor investiții și intrarea pe piață a gazelor din Neptun Deep.

Radu Burnete a recunoscut că România traversează o perioadă economică dificilă, pe fondul dezechilibrelor interne și al tensiunilor internaționale, dar a subliniat că ajustarea fiscal-bugetară nu poate reprezenta singura soluție.

„Nu vreau să mă prefac că nu știu că este un an greu pentru țara noastră. Știu că este un an greu pentru multă lume și pentru Europa”, a declarat consilierul prezidențial.

Acesta a arătat că România trebuie să își respecte angajamentele privind consolidarea fiscală, însă reducerea deficitului și a datoriei publice trebuie însoțită de măsuri care să stimuleze economia. „Avem nevoie de creștere economică. Asta este extrem de important din multe puncte de vedere. În primul rând, dacă vrem să rezolvăm problema deficitului și a datoriei care ne apasă, nu o putem face doar umblând la cheltuieli și venituri”, a afirmat Burnete.

El a avertizat că nivelul ridicat al împrumuturilor statului afectează și costurile de finanțare ale companiilor. „Dacă nu reducem nivelul la care se împrumută statul român, toată economia se va împrumuta mereu la dobânzi mult prea mari, care vă vor face necompetitivi”, le-a transmis reprezentanților mediului de afaceri.

Potrivit acestuia, mesajul președintelui României este că autoritățile vor face tot ce ține de ele pentru respectarea angajamentelor asumate în materie fiscal-bugetară.

  • Burnete: Fondurile europene nu vor mai avea același volum. Trebuie să mobilizăm capitalul românesc

Consilierul prezidențial a atras atenția că România nu se va mai putea baza în aceeași măsură pe transferurile financiare europene de care a beneficiat în ultimele două decenii.

Pe măsură ce economia românească se dezvoltă, iar nivelul de prosperitate crește, volumul fondurilor primite de la Uniunea Europeană ar putea fi mai redus în viitorul cadru financiar multianual. „România devine o țară mai bogată. Transferurile foarte mari de bani pe care le-am văzut în ultimii 20 de ani, de zeci și zeci de miliarde, nu vor mai avea același volum. Nu are cum. Suntem mai bogați. Trebuie să contribuim și noi înapoi”, a explicat Burnete.

În aceste condiții, una dintre principalele surse de creștere economică trebuie să devină capitalul autohton. Consilierul prezidențial a anunțat că la nivelul Administrației Prezidențiale a fost lansat un grup de lucru dedicat capitalului românesc și identificării soluțiilor pentru mobilizarea acestuia în economie.

„Avem nevoie ca mai mulți bani care sunt astăzi în țara noastră să finanțeze businessuri românești mici, medii, mari”, a spus el.

  • „Avem o piață de capital foarte subdezvoltată, instrumente rudimentare și lichiditate puțină”

Radu Burnete consideră că dezvoltarea finanțării nebancare reprezintă una dintre cele mai importante direcții pentru susținerea economiei. „Avem o piață de capital foarte subdezvoltată, instrumente rudimentare, lichiditate puțină”, a afirmat consilierul prezidențial.

El a explicat că România are nevoie de o legislație mai simplă și de instrumente financiare mai sofisticate, care să permită atât atragerea de capital de către companii, cât și diversificarea posibilităților de investiții.

În acest context, Burnete a amintit sprijinul acordat proiectului Contrapărții Centrale, infrastructură necesară pentru dezvoltarea pieței instrumentelor derivate. „Este important să avem o piață de capital mult mai sofisticată, ca dumneavoastră să puteți fie investi pe piața aceasta, fie să vă puteți finanța ca să vă extindeți afacerile”, le-a spus reprezentanților companiilor.

În opinia sa, finanțarea nebancară a economiei românești trebuie să devină o prioritate în următorii ani. „Cred că finanțarea nebancară a economiei românești este unul dintre punctele-cheie la care trebuie să ne uităm în următorii ani și, dacă nu rezolvăm asta, va fi destul de dificil”, a avertizat Burnete.

* Burnete: Avem resurse energetice fantastice, dar nicio companie energetică de stat nu a devenit campion regional

Un alt subiect abordat de consilierul prezidențial a fost valorificarea potențialului companiilor energetice românești.

Radu Burnete și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că România, deși dispune de resurse energetice importante și de companii mari în sector, nu a reușit să dezvolte un campion energetic regional.

„Mă uit adesea cu foarte mare regret că avem niște resurse energetice fantastice. Avem niște companii mari în energie, care nu au reușit niciuna dintre ele să devină campion regional. Asta este o mare problemă și este o chestie care mă oftică”, a declarat el.

Consilierul prezidențial consideră că statul are responsabilitatea de a asigura o conducere performantă a acestor companii și de a le crea condițiile necesare pentru extinderea pe piețele externe. El a susținut și posibilitatea listării unor participații minoritare la bursă, astfel încât companiile să își poată finanța dezvoltarea.

„Asta este un lucru pe care statul român trebuie și poate să îl facă: să ne asigurăm că aceste companii sunt bine conduse, unele listate minoritar la bursă, ca să se poată finanța”, a explicat Burnete.

Acesta a dat exemplul grupului polonez Orlen, prezent pe mai multe piețe europene, și a arătat că și companiile românești ar trebui să aibă capacitatea de a se extinde în Bulgaria, Ungaria sau Polonia.

  • „Nu cred că resursele suplimentare trebuie să vină din taxe suplimentare”

Radu Burnete a subliniat că dezvoltarea economiei este necesară și pentru a genera resurse bugetare suplimentare, în special în contextul creșterii cheltuielilor pentru apărare. „Statul însuși are nevoie de mai multă resursă. Și nu cred că trebuie să vină din taxe suplimentare, dar trebuie să vină din faptul că noi colectăm mai mult dintr-o economie mai mare”, a declarat consilierul prezidențial.

Acesta a avertizat că România și Europa trebuie să investească mai mult în industria de apărare și în capacitățile militare, având în vedere situația de securitate din regiune. „Avem nevoie să investim în industria de apărare, în armata noastră. Europa trebuie să o facă, noi trebuie să o facem. Uitați-vă ce vecini avem la graniță. Nu este de joacă cu așa ceva”, a spus Burnete.

  • Administrația Prezidențială pregătește inițiative privind inteligența artificială, în decembrie

Consilierul prezidențial a atras atenția și asupra întârzierilor României în adoptarea inteligenței artificiale, atât în sectorul public, cât și în mediul privat. „Suntem puțin în urmă, ca să fiu politicos, cu tot ceea ce înseamnă inteligența artificială. Rata de adopție este mică la stat și în mediul privat”, a afirmat el.

Burnete a avertizat că România nu își poate permite să rateze transformările tehnologice generate de inteligența artificială. „Nu putem rata revoluția asta. Istoria accelerează și acum. Dacă pierzi doi pași la început, te trezești că ești cu 20 de pași în urmă”, a declarat acesta.

El a anunțat că Administrația Prezidențială intenționează să pună o presiune mai mare pe accelerarea adoptării inteligenței artificiale și a sugerat că în luna decembrie vor fi prezentate inițiative în acest domeniu, fără a oferi detalii.

  • Prețurile energiei ar putea reveni la niveluri mai normale în doi-trei ani. Neptun Deep și investițiile în stocare, printre factorii importanți

În ceea ce privește perspectivele economice, Radu Burnete s-a declarat prudent optimist pentru anul viitor, deși a avertizat că iarna va fi dificilă, inclusiv din cauza tensiunilor de pe piața globală a energiei. „Sper că anul viitor va fi un pic mai bun. Cred că o să avem un pic de creștere economică. Nu o să revenim la cifre fantastice, dar asta este speranța mea”, a afirmat consilierul prezidențial.

El a estimat că prețurile energiei în România ar putea reveni la niveluri mai apropiate de normal în următorii doi-trei ani, odată cu finalizarea unor investiții importante. „Sentimentul meu este că, în doi-trei ani de zile, prețul energiei în România va reveni undeva la normal”, a declarat Burnete.

Acesta a explicat că investițiile în energie regenerabilă și stocare, finalizarea unor proiecte întârziate și introducerea pe piață a gazelor naturale din Neptun Deep ar trebui să contribuie la diminuarea presiunii asupra prețurilor.

În același timp, el a atras atenția că rețelele energetice nu țin pasul cu dezvoltarea noilor capacități de producție. „S-au făcut investiții semnificative în energie regenerabilă. Investim destul de mult în stocare. Trebuie să investim mai mult în rețelele noastre, pentru că nu țin pasul cu ce se întâmplă în producție. O să intre gazul din Neptun Deep în piața românească”, a explicat Burnete.

„Sper ca din 2028 încolo presiunea aceasta a prețului la energie să nu mai apese atât de tare pe umerii dumneavoastră”, le-a transmis el reprezentanților mediului de afaceri.

Consilierul prezidențial a mai arătat că, dacă autoritățile reușesc să țină sub control cheltuielile statului și să încheie anul viitor cu un deficit bugetar de aproximativ 5% și ceva din PIB, perspectivele economice ar trebui să se îmbunătățească. El a menționat, de asemenea, că evoluțiile geopolitice, inclusiv un eventual sfârșit al războiului din Iran și un armistițiu în Ucraina, ar putea contribui la ameliorarea situației economice.

În încheiere, Radu Burnete a subliniat că relansarea creșterii economice presupune atât măsuri din partea statului, cât și implicarea mediului privat, în special prin investiții, dezvoltarea pieței de capital și mobilizarea resurselor financiare existente în România.