Un milion de români au 10.000 de lei în cont şi nu ştiu de ei, susţine Radu Crăciun, directorul general al fondului BCR Pensii şi preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), citând un sondaj efectuat recent de asociaţie.

“Una dintre întrebări a fost dacă ştiţi câţi bani aveţi în contul de pensii. Practic doar 3% au afirmat că au peste 10.000 de lei. În paralel noi am calculat din estimările noastre cam câţi ar avea de fapt peste 10.000 de lei. Şi am descoperit discrepanţa între calculul nostru teoretic şi statistica pe care o sugera analiza noastră. Şi a fost lucrul care sincer ne-a mirat şi pe noi foarte tare. Prima dată am crezut că e o greşeală de calcul după care am refăcut-o, revalidat-o. Şi într-adevăr, în final am ajuns la concluzia că undeva până într-un milion de români, dar cu siguranţă peste 500.000 – 600.000, au cel puţin 10.000 de lei în contul lor şi fie nu ştiu că au atât de mult, fie nu ştiu deloc”, a spus Radu Crăciun, citat de Agerpres.
Potrivit sondajului, la 11 ani de la lansarea sistemului de pensii private obligatorii, românii au încredere în Pilonul II, îşi cunosc drepturile şi sunt conştienţi că toate contribuţiile lor contează pentru dezvoltarea economiei.
Datele reies din primul studiu sociologic naţional care a evaluat atitudinile şi percepţiile cu privire la Pilonul II de pensii, realizat la solicitarea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, de către compania de cercetare ISRA CENTER.
Conform studiului, 86% dintre români ştiu de existenţa Pilonului II şi cunosc în mare măsură drepturile lor de participanţi la Pilonul II. Dintre aceştia, 7 din 10 sunt conştienţi de faptul că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II sunt proprietatea lor şi că acestea sunt garantate prin lege. De asemenea, 5 din 10 înţeleg că toate contribuţiile la Pilonul II contează pentru dezvoltarea economiei româneşti, dar şi că aceşti bani pot fi lăsaţi moştenire în eventualitatea unui eveniment nefericit apărut înainte de vârsta legală de pensionare.
De asemenea, Pilonul II este perceput drept un instrument de economisire transparent şi se bucură de încredere în rândul populaţiei. 55% dintre participanţii la studiu au declarat că au încredere că administratorii fondurilor de pensii investesc optim contribuţiile lor. Participanţii la Pilonul II sunt mulţumiţi de interacţiunea cu administratorii fondurilor din mai multe motive: înscrierea în Pilonul II a fost un proces simplu; administratorii le oferă regulat informaţii referitoare la situaţia Pilonului II; contribuţiile acumulate sunt permanent reinvestite; riscul de faliment este scăzut; serviciul de suport clienţi este foarte bun.
Totodată, studiul arată că cei mai mulţi dintre români sunt îngrijoraţi cu privire la pensia lor. Temerea vine pe un fond precar de economisire. 51% dintre români nu reuşesc deloc să pună bani deoparte, strategiile de economisire fiind mai degrabă aspiraţionale decât o realitate, ceea ce înseamnă că Pilonul II este singura metodă de economisire pentru ei. Deşi 56% dintre români se bazează în mare parte pe pensia de stat la momentul retragerii din activitate, doar un sfert din populaţie (26%) are încredere că statul nu va avea probleme să le asigure pensia. 67% dintre români consideră că în lipsa adoptării unor măsuri optime, statul se va confrunta cu dificultăţi la plata pensiilor pentru generaţiile viitoare. În acest context, 71% din populaţia activă consideră că este necesară menţinerea Pilonului II (pensia privată obligatorie).
“Pentru cei mai mulţi dintre români, grija zilei de mâine se referă, la propriu, la ziua de mâine, şi nu la economisire pe termen lung, cu atât mai puţin pentru momentul pensionării. Dar este din ce în ce mai evident faptul că românii au trecut dintr-o stare de pasivitate într-o stare de vigilenţă şi de asumare activă a rolului de cetăţean. Sunt mai atenţi la drepturile pe care le au şi la deciziile macro care au ecou în viaţa de zi cu zi”, a declarat Vasilica Andronic, sociolog, ISRA Center.

Pilonul II avea, la finalul lunii septembrie 2018, 7,18 milioane de participanţi şi active nete în valoare de 9,99 miliarde de euro, dintre care peste 90% sunt investite în economia românească. Potrivit estimărilor APAPR, peste 1,5 milioane de participanţi au acumulat deja o sumă peste 10.000 de lei în contul individual de Pilon II. Randamentul mediu anualizat generat de fondurile de pensii private obligatorii de la lansare până în prezent a fost de 8,43%, conform calculelor APAPR.

*Crăciun: Românii au sume cu 17,8% mai mici în contul personal de Pilon II din cauza nerespectării legii

Românii au sume cu 17,8% mai mici în contul lor personal de Pilon II din cauza nerespectării L411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat iar impactul la nivelul Pilonului II, respectiv contribuţii nevirate, este de 1,9 miliarde de euro, susţine Radu Crăciun.
Acesta a afirmat marţi, într-o conferinţă de specialitate, că reducerea contribuţiei virate către Pilonul II de la 5,1% în 2017 la 3,75% în 2018 echivalează cu o scădere a contribuţiilor individuale cu 12% pentru participanţii care nu au beneficiat de creşteri salariale în 2018.
Totuşi, datorită creşterilor salariale din economie, mai ales în sectorul bugetar, şi a numărului noilor-intraţi, contribuţiile totale virate în 2018 (estimare APAPR) la Pilonul II sunt cu circa 8,5% peste nivelul din 2017.
Potrivit acestuia, o cotă de 4,25% ar fi avut un impact neutru.
Potrivit preşedintelui APAPR, fondurile de pensii private, Pilon II şi Pilon III, au active nete cumulate de peste 10,4 miliarde de euro. Peste 90% din aceste active sunt investite în economia românească. Fondurile de pensii deţin în prezent circa 18% din titlurile de stat ale României, respectiv circa 7% din datoria publică a ţării. La Bursa de Valori de la Bucureşti fondurile de pensii deţin 1,7 miliarde de euro, circa 20% din acţiunile liber tranzacţionate, asigurând aproximativ 15% din lichiditate. Conform lui Radu Crăciun, continuarea dezvoltării Pilonului II este esenţială pentru promovarea BVB la statutul de piaţă emergentă.
Radu Crăciun a afirmat că peste tot în UE fondurile de pensii private joacă un rol important în finanţarea pe termen lung a creşterii economice şi crearea de locuri de muncă. Statele europene care au un sector de pensii private bine dezvoltat tind să aibă şi pieţe de capital mai puternice. Investiţiile fondurilor de pensii în acţiuni listate variază între 15% în Germania şi până la
aproape 40% în ţări precum Franţa, Olanda şi Finlanda. În România procentul este de circa 20%.