* “În primul rând, România are nevoie de o politică fiscală și bugetară sustenabilă, care să ofere companiilor stabilitate și predictibilitate”

Raportul Draghi susține ca Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială mult mai coordonată, de decizii mai rapide și de investiții masive dacă vrea să țină pasul cu rivalii economici, Statele Unite și China. Radu Ionescu, general manager Liberty Galați, a răspuns, pentru Financial Intelligence, la câteva întrebări legate de competitivitatea industriei din România, dar și a Europei.

 ***

Raportul Draghi susține ca Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială mult mai coordonată, de decizii mai rapide și de investiții masive dacă vrea să țină pasul cu rivalii economici, Statele Unite și China. Cum apreciati dumneavoastră politica industriala a Europei?

Radu Ionescu: Europa are potențialul de a-și recâștiga poziția de lider industrial dacă va investi fonduri semnificative în productivitate și va implementa o nouă strategie industrială axată pe inovație, decarbonizare corelată cu creșterea competitivității, energie regenerabilă și investiții masive în industriile energo-intensive, așa cum este și industria noastră siderurgică.

Însă, așa cum subliniază raportul lui Draghi, în prezent există o discrepanță majoră între competitivitatea Europei și a altor continente. Tensiunile geopolitice recente au demonstrat încă o dată că politicile actuale au condus la o reziliență scăzută a pieței europene cu prețuri uriașe ale energiei, inflație persistentă și incertitudine economică. În industria noastră, toți acești factori au dus la scăderea masivă a cererii clienților și la creșterea imensă a importurilor de oțel din țările din afara Uniunii Europene. Așadar, decalajul de competitivitate evidențiat de raportul lui Draghi este real.

Realitatea pieței siderurgice este că cei mai mulți producători europeni de oțel s-au confruntat cu dificultăți de la începutul anului 2022, în prezent peste 25 % din capacitatea de producție europeană fiind oprită sau suspendată, chiar și în țările vest-europene unde guvernele au alocat miliarde de Euro pentru subvenții de energie și finanțare pentru decarbonizare. Lipsa acestui sprijin guvernamental substanțial și proximitatea față de zona de conflict au înrăutățit situația în Europa Centrală și de Est.

Considerăm că Europa trebuie să prioritizeze acum protejarea industriilor energo-intensive prin implementarea unor soluții urgente și a unor mecanisme de finanțare, astfel încât producătorii să poată depăși cât mai curând condițiile dificile de piață. Comisia Europeană și guvernele naționale trebuie să colaboreze, de asemenea, pentru a asigura condiții echitabile de concurență pentru producătorii din Europa Centrală și de Est. Apoi – în linie cu strategia pentru competitivitate propusă de Mario Draghi – Europa ar trebui să investească masiv în decarbonizarea și inovarea industriei pentru a asigura competitivitatea pe termen lung.

Care este opinia dumneavoastră cu privire la evoluția industriei din România? Cum poate deveni industria din România mai competitivă în actualul context european, al tranziției energetice?

Radu Ionescu: Perspectivele pe termen mediu și lung ale României depind de stabilitatea geopolitică și economică. Cu obiectivele sale ambițioase de decarbonizare, proiectele de energie regenerabilă și viitoarea reconstrucție a Ucrainei, România este bine poziționată pentru a fi un lider al transformării sustenabile a Europei.

În prezent, însă, industria românească suferă, iar siderurgia se confruntă cu provocări majore pe piață, comparabile cu crizele din 2008 și 2015. Prețul energiei este prea mare și prea volatil, iar piața este inundată de importuri ieftine din Turcia, Egipt, India, Vietnam și alte țări din afara Uniunii, în timp ce programele cu fonduri europene sunt aprobate prea lent.

Finanțarea este soluția cea mai urgentă pentru industriile energo-intensive, atât în contextul actual al pieței, cât și în vederea tranziției catre o economie verde pe termen lung. Cu toate acestea, mecanismele europene de finanțare sunt complexe și aprobate cu întârziere și există foarte puține programe guvernamentale dedicate industriei noastre. Din partea guvernului român, vedem câteva inițiative, dar acestea au nevoie și de sprijinul UE care trebuie să simplifice procesul și să accelereze accesul la fondurile de modernizare sau de tranziție justă.

Europarlamentarii români și autoritățile naționale, împreună cu guvernele din Europa Centrală și de Est, trebuie să fie mai vocali la Bruxelles în privința condițiilor inechitabile de concurență din Europa între producătorii din CEE și cei din regiunea de Vest privind subvențiile pentru energie și fondurile alocate pentru decarbonizare. Pentru a fi competitivi în contextul actual, producătorii români trebuie să primească subvenții și finanțare de la stat la același nivel ca producătorii vest-europeni, care au accesat deja fonduri de zeci de miliarde. Ne bucurăm că Guvernul României dă dovadă de acțiune, semnând recent un memorandum pentru crearea unei scheme de ajutor de stat dedicată decarbonizării industriei siderurgice, care va sprijini competitivitatea pe termen lung a industriei naționale.

Care ar trebui să fie pașii pe care să îi facă România pentru o industrie competitivă la nivel european?

Radu Ionescu: Soluțiile strategice pentru creșterea competitivității Europei propuse de Mario Draghi se aplică și României, deoarece operăm pe o piață unică, dar este foarte important ca Europa să egalizeze întâi condițiile de concurență de pe această piață. De exemplu, companiile din Europa de Vest au primit de la Uniunea Europeană subvenții pentru energie de peste 40 de miliarde de euro, în Cadrul temporar de criză și de tranziție, dar numai o fracțiune din această sumă a fost alocată companiilor care operează în CEE. Pentru finanțarea eforturilor de decarbonizare, s-au alocat deja peste 20 de miliarde de euro companiilor occidentale, iar guvernul Germaniei a anunțat încă 50 de miliarde de euro alocate proiectelor de tranziție către tehnologii de producție sustenabilă, în timp ce în Europa Centrală și de Est doar o fracțiune din această sumă este planificată pentru proiecte de decarbonizare, fără a fi alocată încă, deși companiile din această regiune, inclusiv LIBERTY, au planuri ambițioase de a deveni neutre în emisii de carbon.

Ca prim pas, România trebuie să se asigure că pornim de la același nivel cu omologii noștri europeni. Prin direcționarea fondurilor europene către tranziția ecologică și dezvoltarea orașelor inteligente și a infrastructurii, precum și către inovația tehnologică, competitivitatea țării noastre va fi asigurată pe termen lung.

Atunci când România va beneficia de același nivel de sprijin și finanțare din partea UE ca alte țări europene, industria noastră va fi foarte competitivă, deoarece avem un avantaj foarte important: oamenii noștri. Investiția în educație pentru inovație și sustenabilitate reprezintă încă un pas crucial pentru a ne asigura viitorul. Prin educarea și calificarea noilor generații ne asigurăm că dezvoltăm principalul nostru activ pentru viitor. De asemenea, este important ca România să ofere tinerilor oportunități și programe de retenție, deoarece avem nevoie să menținem talentul și cunoștințele tinerilor aici, în țara noastră.

Cum poate fi impulsionat mediul privat să facă investiții pentru a crește competitivitatea? Cum ar trebui să ajute statul investițiile private?

Radu Ionescu: Creșterea economică a României se bazează în prezent pe consum și pe servicii, însă este nevoie să stimulăm și investițiile în industria sustenabilă, în inovație și agricultură inteligentă printr-un set de măsuri coerente. În primul rând, România are nevoie de o politică fiscală și bugetară sustenabilă, care să ofere companiilor stabilitate și predictibilitate. În al doilea rând, avem nevoie de un pachet de măsuri și programe dedicate companiilor care își reduc semnificativ amprenta de carbon și celor care inovează, deoarece ele vor stimula investițiile în aceste arii și vor asigura locuri de muncă de calitate în multe regiuni ale României. În cele mai avansate țări, precum Canada, guvernele colaborează îndeaproape cu sectorul privat pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a companiilor și a comunităților care depind de acestea. Prin această colaborare, se asigură că măsurile de stimulare a investițiilor sunt adaptate nevoilor sectorului privat. Avem nevoie de acest nivel de cooperare și colaborare aici, în România, ca să creăm prosperitate economică și un viitor mai bun pentru oameni și comunități.