Reglementările europene privind reducerea emisiilor de metan și dezvoltarea capacităților de stocare a dioxidului de carbon impun costuri și obligații semnificative industriei de petrol și gaze din România, afectând competitivitatea companiilor, a declarat Raluca Covrig, director Afaceri Publice și Comunicare în cadrul Federației Patronale a Energiei (FPE), la Forumul Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence. Potrivit acesteia, costurile estimate pentru implementarea regulamentului european privind emisiile de metan în România se ridică la 1,34 miliarde de euro, în timp ce trei mari producători – OMV Petrom, Romgaz și Black Sea Oil & Gas – ar urma să contribuie cu aproximativ 20% la obiectivul european de dezvoltare a capacităților de stocare a CO₂ până în 2030.
Raluca Covrig a subliniat modul în care sunt elaborate unele politici europene din domeniul energiei, apreciind că particularitățile industriei de petrol și gaze din România nu sunt suficient luate în considerare la Bruxelles.
„Mă bucur foarte mult că industria aluminiului este ascultată și se văd pași concreți la nivelul Bruxelles-ului. Ei bine, când vine vorba de energie, de industria de petrol și gaze, vă spun că urechile au cam fost astupate”, a declarat reprezentanta FPE.
Aceasta a atras atenția asupra a două acte legislative europene cu impact major asupra producătorilor români: Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan (MER) și Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete (Net-Zero Industry Act – NZIA).
- România are aproape 60.000 de sonde de petrol și gaze. FPE estimează costuri de 1,34 miliarde de euro pentru implementarea regulamentului privind metanul
Raluca Covrig a explicat că România se află într-o situație particulară în Uniunea Europeană, ca urmare a istoriei sale îndelungate în exploatarea petrolului și gazelor naturale.
„România are o istorie de aproape 170 de ani în exploatarea de țiței și gaze. În acești 170 de ani, vă imaginați numărul foarte mare de sonde de care trebuie să avem grijă, fie că ele produc, fie că sunt abandonate. Avem aproape 60.000 de sonde”, a afirmat aceasta.
Potrivit reprezentantei FPE, obligațiile europene privind monitorizarea, raportarea și reducerea emisiilor de metan generează costuri importante pentru operatorii din România.
„Toate aceste sonde, inclusiv cele abandonate, trebuie monitorizate. Trebuie să pregătim rapoarte, trebuie să ne asigurăm că nu mai există emisii de metan și să ne gândim puțin la costurile de implementare a acestui regulament: 1,34 miliarde de euro”, a declarat Raluca Covrig.
Aceasta a făcut referire și la declarațiile europarlamentarului Dan Nica, care a susținut că România este dezavantajată de reglementările europene tocmai din cauza istoriei sale îndelungate în exploatarea hidrocarburilor. (https://financialintelligence.ro/dan-nica-regulamentul-ue-privind-emisiile-de-metan-ar-costa-500-de-euro-pentru-fiecare-familie-din-romania-jorgensen-situatia-romaniei-este-delicata/)
„Săptămâna trecută, domnul Dan Nica a menționat că România este pedepsită pentru istoria pe care o are în exploatarea de țiței și gaze. Într-adevăr, așa pare că se întâmplă.”, a afirmat reprezentanta FPE.
- FPE solicită amânarea cu unor obligații privind implementarea Regulamentului privind reducerea emisiilor de metan, inclusiv raportarea și importurile de gaze
Raluca Covrig a atras atenția și asupra prevederilor regulamentului european referitoare la importurile de petrol și gaze naturale din afara Uniunii Europene.
Potrivit acesteia, obligațiile de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de metan (MRV), aplicabile importurilor, au ca termen de implementare 1 ianuarie 2027, ceea ce creează dificultăți pentru companiile implicate în comerțul cu gaze naturale.
„Acest regulament se aplică și importurilor și urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Cerințele sunt clare, trebuie să ne asigurăm că producătorul de la care importăm are monitorizarea făcută, rapoartele necesare și dovedește emisiile scăzute de metan”, a explicat Covrig.
Reprezentanta FPE a precizat că la nivelul Comisiei Europene se discută posibilitatea unei flexibilizări a calendarului, nu doar pentru importuri, însă industria consideră că este necesară o amânare mai mare.
„Din fericire, se pare că există o anumită flexibilitate. Comisia Europeană se gândește să împingă acest termen privind importurile cu un an, deși ideal ar fi ca amânarea să fie de trei ani”, a declarat aceasta.
În opinia sa, termenele prevăzute pentru implementarea regulamentului sunt prea scurte pentru o parte dintre companiile din România.
„Chiar dacă unele companii au început implementarea regulamentului, din păcate nu vor putea respecta termenele stabilite, având în vedere numărul foarte mare de sonde pe care trebuie să îl monitorizeze.”, a avertizat Raluca Covrig.
Aceasta a semnalat și întârzierile în adoptarea cadrului legislativ național necesar aplicării regulamentului, afirmând că, la momentul declarațiilor, actul normativ privind implementarea acestuia era încă în lucru, iar autoritatea competentă nu fusese desemnată.
- OMV Petrom, Romgaz și BSOG, vizate de obligații privind stocarea CO₂. România ar trebui să contribuie cu aproximativ 20% la obiectivul european
Un alt subiect abordat de Raluca Covrig a fost Regulamentul european privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete (NZIA), care stabilește, printre altele, un obiectiv de dezvoltare a capacităților de injectare și stocare geologică a dioxidului de carbon.
Potrivit acesteia, regulamentul pune presiune asupra a trei dintre cei mai importanți producători de petrol și gaze din România: OMV Petrom, Romgaz și Black Sea Oil & Gas (BSOG).
„Până în 2030, o serie de producători de țiței și gaze din Uniunea Europeană vor trebui să pregătească o capacitate anuală de injectare a 50 de milioane de tone de CO₂. Cele trei companii pe care le-am menționat din România trebuie să asigure 20% din această capacitate la nivelul Europei”, a declarat reprezentanta FPE.
Aceasta a atras atenția asupra investițiilor necesare pentru dezvoltarea proiectelor de captare, transport și stocare a carbonului (CCS), în condițiile în care piața acestor servicii este încă insuficient dezvoltată.
„Să ne gândim la investițiile care vor fi necesare și la încă un lucru: această piață a proiectelor de CCS nu există încă. De unde începem? Obligația a fost pusă pe cei care trebuie să asigure stocare. Dar este vorba despre un întreg lanț: captare, transport și stocare. Costurile sunt foarte mari”, a explicat Covrig.
În opinia sa, obligațiile suplimentare impuse producătorilor de petrol și gaze riscă să afecteze capacitatea acestora de a investi în dezvoltarea producției energetice și în diversificarea mixului de energie.
„Discutăm despre competitivitate, dar punem toată presiunea pe companii, care trebuie să facă investiții atât pentru îndeplinirea acestor obligații, cât și pentru a găsi noi modalități de producere a energiei și pentru a avea un mix energetic cât mai diversificat”, a afirmat reprezentanta FPE.
- Șase state din Europa Centrală și de Est își unesc vocea pentru a cere politici energetice mai competitive la Bruxelles
Raluca Covrig a anunțat și consolidarea cooperării dintre organizațiile din sectorul energetic din Europa Centrală și de Est, pentru a susține o poziție comună în dialogul cu instituțiile europene.
Potrivit acesteia, reprezentanții organizațiilor de profil din România, Grecia, Polonia, Bulgaria, Slovacia și Cehia au semnat, la Sofia, o declarație comună privind securitatea energetică și competitivitatea în Europa Centrală și de Est.
Ceremonia de semnare a avut loc la Sofia, în cadrul conferinței internaționale CEE Energy Alliance Initiative, organizată de Bulgarian Petroleum and Gas Association (BPGA), sub auspiciile Ministerului Energiei din Bulgaria.
Reprezentanta FPE a explicat că inițiativa este rezultatul unui demers început în urmă cu aproximativ trei ani, din dorința de a construi o voce regională mai puternică în relația cu Bruxelles-ul.
„Am simțit nevoia de a avea o voce mult mai puternică la nivelul Bruxelles-ului. La nivelul federației avem numeroase documente de poziție pe care le transmitem către decidenți, către membrii Parlamentului European și către Reprezentanța Permanentă, dar avem nevoie de încă un canal care să întărească mesajele noastre”, a declarat Raluca Covrig.
Aceasta a explicat că problemele generate de unele reglementări europene nu sunt specifice doar României, ci afectează și alte state din regiune.
„Acum trei ani am realizat că nu putem fi doar noi. Nu se poate ca doar România să spună că are o problemă. Am identificat asociații din alte cinci state membre – Grecia, Polonia, Bulgaria, Slovacia și Cehia – și pe 8 octombrie am semnat o declarație comună care privește tocmai aceste politici europene, despre care cu greu putem spune că aduc competitivitate”, a afirmat reprezentanta FPE.
- „Nu este o problemă doar pentru România sau pentru o companie, ci una structurală”
Raluca Covrig a subliniat că principalul obiectiv al inițiativei regionale este deschiderea unui dialog real între industrie și instituțiile europene, astfel încât politicile energetice să țină cont atât de obiectivele climatice, cât și de securitatea energetică și competitivitatea economică.
„În centrul acestei declarații este nevoia unui dialog real. Știu că se vorbește foarte des despre dialog, dar fără el nu putem exista. Și, să nu uităm, după dialog trebuie să trecem și la fapte”, a declarat aceasta.
În opinia sa, schimbările necesare vor putea fi realizate doar atunci când instituțiile europene vor recunoaște caracterul regional și structural al problemelor semnalate de industrie.
„Cred că vom putea trece cu adevărat la fapte în momentul în care partenerii instituționali vor realiza că nu este o problemă doar pentru o țară sau doar pentru o companie, ci este vorba despre ceva structural, care trebuie regândit”, a concluzionat Raluca Covrig.
| Știri BVB