“În timp ce Comisia Europeană şi-a asumat reducerea sarcinii administrative cu cel puţin 25% pentru toate companiile şi cu 35% pentru IMM-uri, în Parlamentul României se află un proiect care merge în sens invers. Propunerea legislativă B563/2026, depusă la Senat pe 14 octombrie, ar obliga firmele să treacă pe la avocat pentru actele de înfiinţare şi modificare a societăţii şi pentru contractele pentru care legea cere forma scrisă, inclusiv actele adiţionale. RBL estimează că, numai pentru actele firmelor şi contractele comerciale uzuale, costul suplimentar ar depăşi 100 de milioane de euro pe an. Dacă regula ar fi interpretată extensiv, inclusiv pentru contractele de muncă, costul s-ar putea apropia de 800 de milioane de euro pe an”, precizează reprezentanţii RBL, într-un comunicat transmis luni AGERPRES.
RBL menţionează că au fost estimate costurile pornind de la datele ONRC şi ale Ministerului Muncii şi de la onorariul minim de 710 lei recomandat de ghidul Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR) pentru redactarea unui contract. Estimarea este prudentă, întrucât nu include costul recuperării creanţelor, al înscrierilor de garanţii, al arbitrajului, întârzierile în tranzacţii şi pierderile pentru serviciile digitale, susţin reprezentanţii organizaţiei.
În plus, în plin proces de dezbatere a platformei de digitalizare a României 2030, proiectul pune în pericol platformele LegalTech şi instrumentele AI prin incertitudinea pe care o creează: nimeni nu va şti dinainte unde se termină “informarea” şi unde începe “consultanţa”.
Proiectul legislativ a fost depus la Senat pe 14 octombrie şi prevede, potrivit RBL, extinderea serviciilor rezervate avocaţilor asupra unor operaţiuni pe care companiile le realizează în prezent fără această obligaţie.
“Europa simplifică, iar noi complicăm. În timp ce Bruxelles-ul taie birocraţia pentru companii, în Parlamentul României apare un proiect care le obligă să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani. Nu e protecţia clientului, e o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pe care nimeni nu a calculat-o. Cerem iniţiatorilor să retragă prevederile care afectează firmele şi să pună proiectul în dezbatere reală cu mediul de afaceri”, a declarat preşedintele Romanian Business Leaders, Sergiu Neguţ, în comunicatul citat.
În aceste context, RBL solicită ca proiectul să nu fie adoptat în procedură de urgenţă şi să fie supus unei analize de impact, “nu de grabă”, având în vedere că este vorba despre un proiect care schimbă regulile pentru mai mult de un milion de firme.
Organizaţia atrage atenţia că expunerea de motive nu prezintă o estimare a efectelor financiare asupra mediului de afaceri şi nu include testul de proporţionalitate prevăzut de Directiva europeană 2018/958 şi de Legea nr. 245/2020, care obligă statul să facă acest test înainte de orice restricţie nouă de acces la o activitate rezervată unei profesii.
RBL mai cere consultarea mediului de afaceri, în contextul în care acelaşi proiect introduce obligaţia autorităţilor de a consulta UNBR la orice act normativ care priveşte avocaţii.
De asemenea, organizaţia consideră necesar un aviz al Consiliului Concurenţei, argumentând că proiectul ar restrânge concurenţa pe piaţa serviciilor utilizate de companii, unde activează în prezent mai multe categorii de furnizori, inclusiv contabili, camere de comerţ şi platforme digitale.
Nu în ultimul rând, RBL mai susţine că proiectul de lege contrazice programul de guvernare al Cabinetului desemnat, care îşi asumă reducerea cu minimum 25% a sarcinilor administrative pentru firme, modernizarea Legii societăţilor, transformarea Registrului Comerţului într-o platformă online şi fundamentarea oricărei măsuri cu impact asupra firmelor pe analize de impact şi consultare prealabilă.
| Știri BVB