România, în topul european al restricțiilor în domeniul tutunului

România se află pe locul al șaptelea în clasamentul european privind restricțiile în domeniul tutunului, înaintea unor țări ca Danemarca, Grecia, Elveția sau Lituania (țara Comisarului European pentru Sănătate, Vytenis Andriukaitis), potrivit raportului independent „Scala politicilor de control al consumului de tutun”, transmis de industria tutunului. Cele mai puține restricții se înregistrează în Austria, Germania și Luxemburg, iar cele mai multe în state în care s-a dezvoltat deja piața produselor cu potențial de risc redus ca alternativă la fumat: Marea Britanie și Franța (țigarete electronice) și Norvegia, Suedia și Finlanda (produse cu nicotină pentru uz oral).

“Industria legală a tutunului din România se află în momentul de față sub tirul contrabandiștilor și al activiștilor antitutun”.

Reacţia oficialilor industriei tutunului  vine după ce comisarul european pentru sănătate şi securitate alimentară, Vytenis Andriukaitis, prezent marţi la Forumul Global “Drepturile omului şi o lume fără tutun”, a lansat un apel pentru eliminarea tutunului din supermarketuri, având în vedere că acesta nu este un aliment. “Haideţi să facem tot ce ne stă în putinţă să excludem tutunul din supermarketuri, unde ar trebui să găsim mâncare, nu şi tutun, pentru că tutunul nu este un aliment, este un ucigaş”, a declarat el, în cadrul forumului, găzduit de Palatul Cotroceni. Comisarul european a atras atenţia asupra faptului că procentajul de fumători din rândul tinerilor a crescut de la 25% în 2014 la 29% în 2017. Vytenis Andriukaitis a subliniat că tinerii sunt expuşi unor reclame “foarte inteligente”, care promovează consumul de tutun. Totodată, a precizat că nu trebuie permis ca ţigaretele electronice “să evite măsurile” CE de control al tutunului.

Vytenis Andriukaitis a precizat: “Mă supără foarte tare că tinerii pot avea atât de uşor acces la produse pe bază de tutun şi din ce în ce mai mulţi trec la ţigări electronice sau încep să fumeze. 70% dintre tineri erau sub vârsta de 18 ani când au început să fumeze. Produsele pe bază de tutun încălzit reprezintă o provocare deosebită. Există un cadru de reglementare pentru produsele de tutun, dar cota de piaţă a acestor produse, mai ales a ţigaretelor electronice, este în creştere rapidă şi se pare că sunt din ce în ce mai atrăgătoare pentru tineri. (…) Campaniile de marketing adesea pretind că aceste produse sunt mai bune, că sunt alternative la fumatul tradiţional. Trebuie să le analizăm cu grijă şi să reglementăm cât mai atent, pentru că şi acestea fac rău. Nu putem să spunem pur şi simplu că fac mai puţin rău. Dacă fac rău, fac rău. Şi trebuie să trimitem acest mesaj către societăţile noastre”. Oficialul european a precizat că “trecerea către o lume fără tutun” ar reprezenta un progres durabil, în concordanţă cu obiectivele Agendei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă 2030.  Vytenis Andriukaitis a numit tutunul un “ucigaş invizibil”, care provoacă anual decesul a 1,5 milioane de persoane din Uniunea Europeană.

Iohannis: Rolul prevenţiei este fundamental în ceea ce priveşte sănătatea şi a arătat că una dintre priorităţile mandatului său este promovarea prevenţiei şi a educaţiei pentru sănătate

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat astăzi că “sănătatea generaţiei de acum şi a celei viitoare trebuie să fie mai presus de orice obiectiv care aduce câştiguri electorale sau politice pe termen scurt. “Chiar dacă rezultatele programelor de sănătate care promovează prevenţia nu sunt vizibile imediat, ele generează beneficii pe termen mediu şi lung. Prevenţia în sensul tematicii forumului de astăzi înseamnă comunicarea riscurilor fumatului, transmiterea informaţiei prin canale avizate, de către experţi, politici de combatere a consumului de tutun coerent implementate, legislaţie adecvată şi aplicată consecvent, protejarea şi respectarea drepturilor omului”, a arătat Iohannis. Preşedintele a precizat că rolul prevenţiei este fundamental în ceea ce priveşte sănătatea şi a arătat că una dintre priorităţile mandatului său este promovarea prevenţiei şi a educaţiei pentru sănătate.

“Un sistem de sănătate sustenabil are la bază prevenţia. Avem deja certitudinea că cele mai răspândite boli ale societăţii moderne pot fi evitate dacă se iau din timp măsurile adecvate. Conştientizarea importanţei prevenţiei încă din copilărie şi adoptarea unor comportamente şi a unui stil de viaţă sănătos vor avea pe termen lung un impact major asupra îmbunătăţirii stării de sănătate în România şi credeţi-mă avem nevoie de asta”, a spus Klaus Iohannis.

Potrivit şefului statului, este îmbucurător că tot mai mulţi români înţeleg de ce este absolut necesar să adopte un stil de viaţă sănătos şi să fie permanent informaţi cu privire la efectele “obiceiurilor nocive” asupra sănătăţii. “Această responsabilizare individuală trebuie însă dublată şi încurajată de efortul autorităţilor”, a punctat Iohannis.

El a subliniat că interzicerea fumatului în spaţiile publice închise a fost o decizie “matură şi responsabilă, care a propulsat România în rândul ţărilor preocupate de protejarea cetăţenilor în faţa riscurilor produse de fumat”. “România a devenit chiar un model de bune practici pentru Republica Moldova. Am convingerea că putem avea mai multe exemple de acest fel în România, că putem replica demersul şi în alte domenii. Acest lucru presupune viziune pe termen lung, asumare şi implementare, dar şi tenacitate pentru a depăşi obstacolele”, a afirmat preşedintele.

Klaus Iohannis a primit din partea organizatorilor Premiul de excelenţă pentru contribuţia semnificativă în reducerea consumului de tutun.

Industria tutunului: România este cea mai restrictivă țară în domeniul politicilor de control al tutunului din Europa Centrală și de Est

Reprezentanţii industriei tutunului au transmis că România este și cea mai restrictivă țară în domeniul politicilor de control al tutunului din Europa Centrală și de Est, depășind cu mult Cehia (locul 31), Bulgaria (locul 20), Polonia (locul 15) sau Ungaria (locul 9). Raportul citat analizează legislația din 35 de țări europene, ținând cont de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Principalii indicatori în stabilirea clasamentului au fost: interzicerea fumatului în spații publice închise; gradul de respectare a legislației anti-fumat; interzicerea oricărei forme de publicitate și promovare a produselor din tutun; imagini și avertizări pe ambalajele produselor din tutun; bugetul pentru politici ale controlului produselor din tutun; prețul produselor din tutun; opțiunile de tratament în vederea renunțării pentru persoanele dependente de tutun. De asemenea, România este printre puținele state europene în care fumatul în spații publice închise este complet interzis, conform European Network for Smoking Prevention (ENSP).

Reprezentanții industriei tutunului susţin: “Industria legală a tutunului din România se află în momentul de față sub tirul contrabandiștilor și al activiștilor antitutun. Accizele au înregistrat o majorare record la finalul anului trecut, contrabanda crește abrupt, iar producătorii fac eforturi mari pentru a implementa, la 20 mai 2019, un sistem complex de trasabilitate, care va monitoriza țigaretele din interiorul UE, deși 90% din contrabandă provine din afara Uniunii. În condițiile în care suntem deja în topul statelor europene cu cele mai restrictive reglementări în domeniu, activiștii organizează în această săptămână o serie de evenimente anti-tutun, dintre care unul sub patronajul Președintelui României. Menționăm că țara noastră a implementat cerințele europene în domeniu și că UE nu a agreat impunerea unor reglementări disproporționate și nejustificate precum introducerea pachetelor generice sau interzicerea expunerii la punctul de vânzare – amendamentele în acest sens fiind respinse cu majoritate covârșitoare de Parlamentul European, în cadrul procesului de adoptare a Directivei Tutunului. În loc să forțeze introducerea unor restricții suplimentare asupra unei industrii legale deja suprareglementate, autoritățile ar putea să urmeze exemplul altor țări, care pe de-o parte recunosc potențialul de risc redus al noilor produse din tutun, iar pe de altă parte alocă resursele necesare combaterii contrabandei și efectelor ei devastatoare asupra bugetului, producătorilor și consumatorilor”.

LOC FRUNTAȘ ȘI LA CONTRABANDĂ

România are cele mai scumpe țigări din Europa, raportat la puterea de cumpărare, depășind chiar țări ca Marea Britanie și Elveția, potrivit industriei tutunului. În condițiile majorării de anul trecut a accizei la tutun cu aproape 10 euro pe mia/țigarete, România se confruntă în continuare cu tendințele de creștere a pieței negre. Potrivit ultimului studiu Novel, din ianuarie 2019, contrabanda se află în creștere abruptă, situându-se la 17,3% din totalul consumului (cu 1,9 p.p. mai mult față de noiembrie 2018). Cele mai afectate zone rămân cele de la frontiera de Nord-Est și Nord-Vest, deoarece în Ucraina și Moldova prețurile sunt de 4-5 ori mai mici, dar se constată o recrudescență a contrabandei cu tutun dinspre Sud, din Macedonia și Bulgaria, cauzată de lipsa controlului la granița internă a UE și de faptul că echipele mobile de control nu sunt funcționale.

Comisia Europeană pune accent pe reglementarea “puternică” în domeniul prevenirii consumului de tutun

Potrivit lui Vytenis Andriukaitis, Comisia Europeană pune accent pe reglementarea “puternică” în domeniul prevenirii consumului de tutun, inclusiv când e vorba de parteneriate sau sponsorizări. El a reamintit că unele state membre, precum Franţa, Marea Britanie, Irlanda, au implementat regulile privind dimensiunea unică a pachetului. Totodată, le-a recomandat agricultorilor să renunţe la cultivarea tutunului, menţionând că Politica Agricolă Comună încurajează acest lucru prin măsuri fiscale.

Reprezentanţii industriei tutunului spun că Marea Britanie, care ocupă primul loc în privința politicilor de control al tutunului, permite utilizarea țigaretelor electronice în spații publice închise, iar Public Health England (Departamentul de Sănătate Publică al Marii Britanii) încurajează persoanele care doresc să renunțe la fumat să le folosească pentru mai multe șanse de reușită. Datele din țările în care țigaretele electronice sunt populare arată că incidența fumatului a continuat să scadă, dovadă că utilizarea lor nu renormalizează și nu încurajează fumatul. Un raport privind utilizarea acestora, realizat de cercetătorii de la King’s College London (la solicitarea Public Health England), arată că vapatul în mod regulat rămâne la un nivel scăzut în rândul tinerilor, iar de-a lungul ultimilor ani, folosirea regulată a țigaretelor electronice s-a plafonat în rândul adulților și rămâne limitată la fumători și foști fumători, adulții alegând să vapeze mai ales pentru a renunța la fumat.
Departamentul de sănătate publică al Marii Britanii (Public Health England), Comitetul pentru toxicitatea produselor chimice în produse alimentare al Regatului Unit al Marii Britanii, Comitetul științific consultativ al FDA pentru tutun al SUA și Institutul federal german pentru risc (Bfr) consideră că este probabil ca produsele care încălzesc tutunul să expună utilizatorii la niveluri mai reduse de substanțe dăunătoare sau potențial dăunătoare comparativ cu cele din fumul de țigară. În România, piața produselor cu potențial de risc redus crește constant, dar lent, în mare măsură din cauza opiniilor radicale și partizane prezente în spațiul public românesc care ignoră rezultatele cercetărilor, creând astfel confuzie.

INDUSTRIA TUTUNULUI ÎN ROMÂNIA 

– Industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României, după industria petrolieră.
– Industria tutunului contribuie anual la bugetul statului cu peste 3 miliarde de euro, din accize, TVA, impozite și alte contribuții.
– Din prețul unui pachet de țigarete, între 75 – 80% reprezintă taxe la bugetul de stat.
– Dintr-un pachet de 20 de țigarete, 12 reprezintă acciza, 4 TVA, iar 4 revin producătorului (incluzând costul materiei prime, salariile, marja de retail, transportul etc.).
– Companiile producătoare de tutun creează direct aproape 5.000 de locuri de muncă și alte 50.000 de locuri de muncă în mod indirect prin intermediul lanțului de aprovizionare și distribuție.
– Companiile producătoare de tutun sunt printre marii exportatori ai României, circa două treimi din producția locală fiind destinată altor piețe. Conform INS, în 2018 exporturile de tutun au fost de aproape 700 mil. euro, semnificativ mai mult decât importurile, contribuind la îmbunătățirea balanței comerciale cu peste 300 mil. euro.
– Romania este cel de al treilea mare producator de produse din tutun din UE, după Germania și Polonia. (date de la industria tutunului)