Costul mediu al datoriei publice guvernamentale a crescut uşor sau a rămas stabil în majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene între 2024 şi 2025, însă România este lider în UE la acest capitol, arată datele publicate luni de Eurostat.
Conform acestor date, cel mai mare cost mediu al datoriei publice guvernamentale a fost raportat de România (5,2%), urmată de Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) şi Italia (3%). Cel mai mic cost a fost înregistrat în Irlanda (1,4%), urmată de Luxemburg (1,5%), Ţările de Jos (1,7%), Germania (1,8%), precum şi Franţa, Finlanda şi Suedia (toate cu 1,9%).
Comparativ cu 2024, cele mai mari creşteri au fost observate pentru Lituania, Danemarca şi România (toate cu un avans de 0,3 puncte procentuale), urmate de Polonia (creştere de 0,2 puncte procentuale).
În schimb, în şapte state membre UE costul mediu al datoriei publice guvernamentale a scăzut în 2025 comparativ cu 2024. Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Estonia (minus 0,8 puncte procentuale), Suedia (minus 0,3 puncte procentuale) şi Croaţia (minus 0,2 puncte procentuale).
De asemenea, datele Eurostat mai arată că, în doar două state membre UE, peste 50% din datoria publică era denominată în valută la sfârşitul anului 2025: Bulgaria (75%) şi România (53%). Ponderi semnificative ale datoriei în valută au fost observate şi pentru Ungaria (32%), Polonia (26%) şi Danemarca (24%).
La sfârşitul anului 2025, 12 din cele 27 de ţări ale UE au declarat un raport datorie/PIB mai mare de 60%, în timp ce cinci ţări ale UE au înregistrat un raport datorie/PIB de peste 100%. Grecia are cea mai mare pondere a datoriei în PIB (146,1%), urmată de Italia (137,1%), Franţa (115,6%), Belgia (107,9%) şi Spania (100,7%). Cea mai mică pondere a datoriei în PIB se înregistra în Estonia (24,1%), urmată de Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) şi Irlanda (32,9%).
Între sfârşitul anului 2024 şi sfârşitul anului 2025, 19 ţări ale UE, precum şi Norvegia, au înregistrat o creştere a raportului datorie/PIB, iar 8 ţări ale UE au înregistrat o scădere. Cele mai mari creşteri dintre ţările UE au fost înregistrate în Finlanda (6,2 puncte procentuale), Bulgaria (6 puncte procentuale), Polonia (4,8 puncte procentuale) şi România (4,5 puncte procentuale). În sens invers, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Grecia (minus 8 puncte procentuale), Cipru (minus 7,7 puncte procentuale) şi Irlanda (minus 5,4 puncte procentuale).
| Știri BVB