de Dan Pălăngean
România a înregistrat cel mai ridicat cost aparent al datoriei publice dintre statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru 2024 – 2025. Anul trecut, nivelul de 5,2%, în creștere față de 2024, a fost mai mare decât cele consemnate în Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%) și Danemarca (2,8%).
La polul opus, s-au situat țări precum Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Olanda (1,7%), Germania (1,8%), Finlanda, Suedia și Franța (câte 1,9%). Media UE pentru anul trecut a fost de 2,5%, în creștere sistematică pe parcursul ultimilor cinci ani analizați, de la doar 1,8% în 2021. Această tendință s-a manifestat și la noi dar a fost mult mai pronunțată.
De reținut, costul aparent al datoriei publice reprezintă rata aplicabilă obligațiilor de plată ale statului care se constituie în criteriu Maastricht de stabilitate macroeconomică. România a reușit până în prezent să evite de puțin trecerea pragului de 60% din PIB dar se așteaptă ca, pe parcursul acestui an, să nu mai îndeplinim nici acest ultim criteriu de aderare la Zona Euro (atenție, în 2015 le-am îndeplinit pe toate).
Reamintim că spațiul fiscal permis pentru deficitul bugetar al unui stat membru este de 3 puncte procentuale din PIB, rațiunea inițială fiind de a putea susține o datorie maximă de 60% din PIB la o rată de 5% a dobânzilor aplicate per total, în condiții de echilibru bugetar primar (cheltuieli egale cu veniturile colectate, făcând abstracție de obligațiile asumate din împrumuturi trecute).
Or, România a ajuns în 2024 la -9,3% din PIB, pentru ca ajustarea din 2025 să păstreze o valoare foarte ridicată de deficit public, respectiv -7,9% iar pentru anul în curs legea bugetului prevede un nivel de -6,24%, oricum mai mult decât dublu față de cerințele de echilibru macro. De aceea este foarte important nivelul mediu al dobânzilor plătite, dependent de ratingul de țară.
Câteva exemple în materie sunt elocvente. Astfel, Grecia, cu o datorie de 146,1% din PIB a plătit anul trecut dobânzi mai mici raportate la PIB decât Italia, cu datorie de 137,1% din PIB pentru a avut un cost aparent de 2,2% față de 3%. Cu datorii mai mari decât România, Franța (datorie 116,2% din PIB la un cost de 2,2%), Spania (100,7% din PIB, cost 2,6%) sau Germania (63,5%, cost 1,8%) au avut de achitat sume procentuale mai mici decât România, singurul stat care a trecut pragul de 5% cost aparent.
Din păcate, urmare a păstrării dobânzilor pe termen lung pentru România undeva la 6%-7% pe parcursul ultimelor luni, acest indicator critic se va deteriora în continuare, motiv pentru care vom plăti dobânzi mai mari pe măsură ce creditele luate la dobânzi mai avantajoase în perioada de pandemie vor ajunge la scadență și vor trebui „rostogolite” (înlocuite cu altele noi, la costul zilei).
| Știri BVB