de Dan Pălăngean
România s-a situat pe ultimul loc între statele membre UE la alocările guvernamentale pentru sectorul de cercetare-dezvoltare (R&D) în anul 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. La indicatorul măsurat în euro per locuitor, cuantificat la valoarea de 18,8 (în scădere de la 19,1 anterior !), a fost de trei ori mai mic față de Ungaria (57,4 €/loc.) și de patru ori mai mic față de Malta (73,7 €/loc.), țările clasate în fața noastră.
Tot pentru referință, menționăm că nivelul ridicol de mic al alocărilor românești pentru R&D a fost de peste 15 ori mai redusă în raport cu media Uniunii (288,9 €/loc.). Cele mai mari sume consemnate pe acest domeniu le-au înregistrat Luxemburg (917,2 €/loc.), Danemarca (627,1 €/loc.) și Germania (553,5 €/loc.). De reținut saltul major făcut de Bulgaria, care a ajuns de la 38,3 €/loc. în 2024 la 92,3 €/loc. anul trecut.
Banii alocați de guverne de la buget pentru R&D (indicator abreviat GBARD și urmărit de Eurostat) au totalizat anul trecut la nivelul UE circa 130 miliarde euro sau 0,69% din PIB-ul Uniunii. În ultimii zece ani, creșterea raportată per locuitor a fost de 57,7%, un factor fiind și tendința de scădere a numărului populației.
În ce ne privește, după ce că eram la coada clasamentului european, am mai și scăzut fondurile alocate R&D de la 0,21% din PIB în 2015 până la doar 0,09% PIB în 2025, după un vârf de 0,28% PIB în 2016. Aflată în urmă cu zece ani sub nivelul României (cu 0,17% PIB), Letonia și-a majorat contribuția la 0,45% PIB. Egala noastră din urmă cu un deceniu, Malta. a scăzut mult mai puțin față de noi (de la 0,21% PIB la 0,17% PIB).
Campioana în materie s-a dovedit a fi Germania, singurul stat care a trecut pragul de 1% PIB (1,03% în 2025, de la 0,86% PIB în 2015). Imediat în urma ei, a urcat Finlanda (1,02% PIB, de la 0,90% în 2024. Podiumul a fost completat de Austria (0,94% PIB), după care apare, oarecum surprinzător, o țară ex-socialistă, Slovenia (0,92% PIB), mai sus decât Danemarca (0,90%).
Situația din regiunea noastră este reliefată și de evoluția în cifre absolute la nivel național, unde mai multe țări din fostul bloc estic au arătat cel mai mare interes pentru a reduce decalajele de dezvoltare prin componenta tehnologică. Concret, Bulgaria a urcat vertiginos între 2014 și 2025 de la 105,6 mil. € până la 593,9 mil.€, +462% !), Letonia a crescut alocările de la 38,2 mil.€ la 194,1 mil.€, adică peste +400%) iar Slovenia de la 161,3 mil.€ la 648,3 mil.€, peste +300%).
Creșteri importante au mai consemnat Lituania (de la 126 mil.€ la 398,9 mil.€, +217%), Estonia (141,9 mil.€ spre 389,1 mil.€, +174%) sau Polonia (1.767,8 mil.€ spre 4.332,6 mil.€, +145% dar cea mai mare creștere regională în cifre absolute, de peste 2,5 miliarde euro) sau Slovacia (289,3 mil.€ spre 502,3 mil.€, „doar” +74%).
Prin contrast, România a rămas la coada clasamentului creșterilor, cu un avans, îm același interval de timp de doar 12% ( de la 319,8 mil.€ la 358,8 mil.€), (doar Suedia a rămas cu creșterea la 22%, dar ea avea de unde), procentaj foarte probabil anulat în termeni reali prin ritmul inflației, mai ales după evoluțiile din pandemie. Timp în care Ungaria, cu +86% și Slovacia (+74%) s-au plasat aproape de Olanda (+90%) și Germania (+81%).
Sunt date care ar trebui să pună pe gânduri în privința perspectivelor de a mai reuși apropierea reală de nivelul occidental de trai. Precum și a poziției pe care o vom ocupa pe termen lung pe piața unică, într-un context în care competitivitatea noastră este afectată din start de eterna miopie a deciziilor guvernamentale.
| Știri BVB