Potrivit sursei citate, adoptarea Avizului Formal confirmă alinierea politicilor şi practicilor României, comparate cu cele mai bune politici şi practici ale OCDE în domeniul dezvoltării economice. Evaluarea Comitetului EDRC a vizat analiza în raport cu următoarele principii-cheie: un cadru solid de politici macroeconomice şi un sistem financiar sănătos, inclusiv în faţa şocurilor economice; politici structurale care să fie compatibile cu promovarea unei performanţe economice îmbunătăţite; o economie care funcţionează eficient şi instituţii puternice care să susţină o creştere sustenabilă şi incluzivă.
“Ministerul Finanţelor a recuperat foarte mult în ultimele 8 luni din restanţele din procesul de aderare la OCDE, astfel încât astăzi avem aprobate toate cele 3 avize aflate sub responsabilitatea ministerului. Mizăm ca aderarea la OCDE să fie unul dintre cele mai importante momente economice ale anului 2026, iar obţinerea Avizului Formal de la EDRC confirmă că suntem pe drumul corect. Acest pas aduce beneficii concrete: costuri de finanţare mai reduse, încredere sporită din partea investitorilor şi un cadru economic mai predictibil, cu efecte pozitive asupra nivelului de trai. Practic, acest aviz confirmă că România a intrat într-un eşalon superior al predictibilităţii şi performanţei economice”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, în comunicat.
În contextul obţinerii acestui aviz, Ministerul Finanţelor a găzduit marţi, la Bucureşti evenimentul de dialog strategic “From Stabilisation to Growth: Balancing Macro-Fiscal Discipline with Productive Relaunch”, în cadrul căruia a avut loc un panel integrat de discuţii, unde ministrul Finanţelor, împreună cu secretarul de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe şi coordonatorul naţional pentru procesul de aderare a României la OCDE, Luca Niculescu, reprezentanţi ai mediului de afaceri (Concordia, FIC – Consiliul Investitorilor Străini), precum şi ai mediului academic au analizat, alături de experţii OCDE Katja Schmidt şi Pierre Beynet, contextul macroeconomic şi cel al constrângerilor structurale ale României în 2026.
Evaluarea României a avut în vedere implementarea recomandărilor celor două Studii Economice precedente (2022, 2024) şi dezbaterea proiectului de Studiu Economic pentru România, ediţia 2026, în cadrul sesiunii dedicate de la Paris, din 13 ianuarie 2026. Delegaţia României la EDRC din 13 ianuarie 2026 a fost condusă de ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, şi a inclus participare de nivel şi din partea altor instituţii relevante pentru tematicile incluse în Studiul Economic: Banca Naţională a României (BNR), Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT), Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale (MMFTSS), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
“Rezultatul pozitiv obţinut reflectă eforturile susţinute ale Ministerului Finanţelor în calitate de punct focal pentru Comitetul EDRC, realizate în strânsă cooperare cu celelalte instituţii implicate în domeniile acoperite de Studiul Economic în implementarea recomandărilor-cheie primite. Avizul Formal adoptat de Comitetul OCDE de Analiză economică şi Dezvoltare marchează finalizarea evaluării României în cadrul acestui format”, susţine MF.
Studiile Economice ale OCDE sunt analize periodice ale economiilor statelor membre şi partenere care au loc la fiecare doi ani. Fiecare ediţie oferă o analiză comprehensivă a evoluţiilor economice, cu capitole care acoperă principalele provocări economice pe termen scurt şi lung şi recomandări de politică pentru abordarea acestora.
Comitetul de Analiză Economică şi de Dezvoltare este unul dintre cele 25 de Comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE şi care a presupus analiza politicilor şi practicilor României în raport cu cele mai bune politici şi practici OCDE în domeniul dezvoltării economice.
Ediţia 2026 a Studiului Economic pentru România cuprinde patru capitole: evoluţii macroeconomice şi provocări de politică publică; promovarea unei participări îmbunătăţite pe piaţa forţei de muncă; întărirea rezilienţei în faţa riscurilor climatice; întărirea competitivităţii României.
Un capitol important al raportului vizează importanţa creşterii competitivităţii economiei româneşti prin stimularea inovării, digitalizării, dezvoltarea competenţelor forţei de muncă şi îmbunătăţirea mediului de afaceri. Avansarea pe lanţurile globale de valoare, atragerea investiţiilor cu valoare adăugată ridicată şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii sunt identificate drept factori-cheie pentru creşterea productivităţii şi a nivelului de trai.
De asemenea, studiul mai evidenţiază şi necesitatea consolidării rezilienţei la schimbările climatice prin investiţii în infrastructură, managementul apei, protecţia împotriva inundaţiilor şi creşterea gradului de asigurare împotriva dezastrelor naturale, precum şi printr-o mai bună coordonare a politicilor de adaptare şi atenuare.
| Știri BVB