Autor: Mihaela Balea, călător
Dacă mi-ar fi spus cineva ieri dimineață cum va fi ziua de 1 octombrie l-aș fi șters din lista de prieteni.
Păi, cum domne, chiar așa? Întâi ți se modifică zborul, se decalează adică, deci fuga-fuga la aeroport cu 3 ore mai devreme. Noroc că am echipă faină și am transferat ceva taskuri.
Traficul din București, cum îl știți, cât pe ce să ne pună și el bețe în roate. Nu a reușit, să ne bucurăm, zic😊 Când ajungem într-un final la aeroport, intrăm și dăm cu ochii de tabela pe care tocmai se aliniau cuvintele CANCEL. Joac-o pe asta!
Mă uit la ghișeul Animawings, părea că se pune de o mică revoluție. Nu am timp de revoluții, ok, s-a cancelat zborul, ce variante avem? Trenul. Bolt, încă 100 de lei și hai la gară, știam eu că e un tren la 14.42 spre Cluj. Și că face 9h, dar nu mai contează. La gară, coadă și la coadă o grecoaică, care a început să plângă când a aflat că are tren abia seara spre Cluj. Cum adică, nu e nimic mai devreme? Îi explic cum pot că mai are o variantă, dar nu cred că a înțeles, că nu am mai văzut-o.
Șoc și pentru mine însă: trenul spre Cluj nu e operat de CFR ci de o firmă privată pentru care am ocolit în viteză toată Gara de Nord. Nu există indicatoare sau informații, noroc cu bodyguardul de la Mc. Știe tot, ne îndrumă corect. Luăm bilete și așteptăm trenul care seamănă cu mine, adică întârzie. Trenul, super! Și destul de gol deși are prețuri mai bune ca CFR-ul. Ne facem confortabile, ne scoatem cărți, integrame și așteptăm să treacă 9h. Câte o poză din fuga trenului.
La Bod, mi-am amintit că aici era o fabrică de zahăr pe vremuri. Acum, nu mai știu ce se produce. M-am bucurat de view – o pisică făcea balet pe șina de tren, un porumbel care își marca teritoriul și un șef de gară așa de aproape de pensie că ne-a ținut în loc trenul vreo 5 minute. Fraieră, mi-am aprins țigara fix când ridica paleta. Cel mai greu a fost până la Sighișoara, 4 ore de mers fără pauză. M-am plâns atunci dar mi-a ieșit pe nas acum, cu o oră înainte de stația finală.
La Războieni, trenul se oprește și stă. 1 minut, 5 minute, 15 minute. Așteaptă trenul din sens opus, mi-am spus în barbă, până a venit controlorul, un om simpatic care jenat zice: nu vreau să vă dezamăgesc, dar am o veste proastă. Trenul a lovit 2 bivoli și nu mai poate înainta. Așteptăm pompierii! Să îi salveze? Nu, să-i scoată de sub tren. Slavă Domnului că nu am deraiat! Mi-a luat 5 minute să înțeleg ce spune și am simțit o dîră de frică și una de recunoștință! Ne punem în mișcare la 12.15 cam pe când trebuia să ajungem la destinație. Recuperăm timp!
Ok, de ce povestesc toate astea? Să se consemneze ca în Caragiale, ce efect are nepăsarea unui furnizor asupra clienților lui într-o situație de criză. Mi-a venit ideea după ce mi-a scris Carmen că au intrat în insolvență și să mă bucur că există tren. Nu, sincer, chiar nu mă bucur că există tren pentru că el există dacă îmi permit să-l iau. Și trenul și Boltul.
Am aflat că Animawings își cere insolvența în timp ce îmi făceam checkin-ul pentru azi. Despre care nu am aflat pe mail cum ar fi fost normal, cu o scrisoare simplă, gen: “Stimate client, avem niște probleme, e posibil să nu îți mai putem oferi serviciile contractate”. Nu, compania mă lasă să fac checkin, îmi cere și 40 de euro în plus, lucru care, sincer, nu are nici o logică. Dacă eu mă descurc singură, de ce îmi iei bani pe checkin electronic? Mi-am printat singură și biletele, so, de ce?
Așadar, Animawings a anunțat acum 3 zile că reduce numărul de curse operate din cauza problemelor la avioane. Perfect, înțeleg asta. Apoi, miercuri seară au anunțat că intră în insolvență. Ok, înțeleg și asta. Înțeleg și schimbarea orei de zbor, face parte din restructurare. Ce nu înțeleg este de ce anulezi zborul cu 2h înainte? De ce nu iei decizia mai devreme? De ce îmi spui că îmi returnezi banii în 7-10 zile pentru dus și în 30 de zile pentru întors? De ce nu redirecționezi acei bani către un alt operator de zbor, deși spui bla-bla-ul cu interesul clientului?
Cu tot respectul pentru brand, ce văd eu de la 493 de km distanță de București este un soi de țeapă românească, model 2026. Nu știu dacă există probleme tehnice dar citesc că 2 avioane printre care și al meu au luat drumul înapoi spre casă, compania de leasing. Aștept și o reacție a Airbus, cum ar fi fost normal, dacă sunt probleme, prefer să nu zbor dar să știu că nici nu îmi finanțez singură decesul. Povestea e și simpatică dacă renunț la nervii de client.
Cu 6 zile înainte de insolvență, CEO-ul Christian Tour își dă demisia. Pune un adjunct care dă o declarație standard despre strategia de creștere. Cu 3 zile înainte de aceeași declarație o jurnalistă cunoscută se bucură că a terminat noua ediție a revistei Animawings pe care abia așteaptă să o citească pasagerii.
La o zi distanță, se anunță insolvența, reducerea curselor și apoi anularea lor completă. Brusc, în ziua insolvenței ies la iveală toți scheleții din dulapul Animawings. Nașpa, ca să zic așa. Și pentru ei dar și pentru noi. Mă întreb dacă să cer despăgubire că mi-au anulat zborul sau că m-au expus la riscul de deraiere din cauza a 2 bivoli?
| Știri BVB