Deputatul Nicolae Păun, reprezentant al minorității rome și președinte al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale din Camera Deputaților, îi solicită secretarului general al Guvernului, Dan Reșitnec, să precizeze public cine a cerut ca sediul PUSL de la Arcul de Triumf să fie transformat în Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor.
Într-o scrisoare deschisă, Păun susține că în spatele demersului s-ar afla persoane asociate Institutului European pentru Arte și Cultură Romă (ERIAC) și afirmă că Partida Romilor nu are nicio legătură cu această inițiativă. De cealaltă parte, Dan Reșitnec susține că imobilul, administrat de RA-APPS, trebuie să fie pus la dispoziția Agenției Naționale pentru Romi, în vederea înființării muzeului prevăzut de lege încă din 2023.
Controversa a izbucnit după ce secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec, a anunțat că a cerut Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) să înceapă procedurile pentru ca imobilul utilizat de Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), situat în rondul de la Arcul de Triumf, să fie transferat în administrarea Agenției Naționale pentru Romi.
Clădirea ar urma să găzduiască Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor din România, instituție înființată prin Legea nr. 238/2023.
Decizia a provocat reacția deputatului Nicolae Păun, care contestă motivația demersului și solicită clarificări privind persoanele și organizațiile implicate.
-
Nicolae Păun: „Cine a cerut expres sediul PUSL pentru a fi transformat în muzeu?”
Într-o scrisoare deschisă adresată conducerii partidului, Nicolae Păun susține că inițiativa privind schimbarea destinației imobilului ar fi fost influențată de interese ale unor organizații din afara Partidei Romilor.
„Solicit secretarului general al Guvernului României să spună public cine a cerut expres sediul PUSL pentru a fi transformat în muzeu!”, afirmă deputatul.
Acesta subliniază că organizația pe care o reprezintă nu a participat la luarea deciziei. „Precizez pe această cale că Partida Romilor nu are nimic de-a face cu această decizie”, declară Păun.
Deputatul susține că secretarul general al Guvernului ar fi solicitat RA-APPS ca imobilul să fie pus la dispoziția Institutului European pentru Arte și Cultură Romă (ERIAC), pentru un proiect al organizației.
Această afirmație diferă de explicația publică oferită de Dan Reșitnec, care a indicat Agenția Națională pentru Romi drept viitor administrator al spațiului.
-
Acuzații privind influența unor organizații și persoane asupra deciziei
Nicolae Păun formulează, în scrisoarea sa, o serie de acuzații privind presupusa influență a unor persoane asociate organizațiilor finanțate de George Soros asupra deciziilor administrației românești.
Deputatul îi menționează pe Ciprian Necula, fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, și pe Zeljko Jovanovic, asociat activității unor organizații internaționale pentru drepturile romilor. Păun susține că aceștia ar fi avut contacte cu reprezentanți ai conducerii statului român și ai Guvernului și invocă relațiile lor cu diferiți politicieni.
În scrisoare sunt menționați și Florin Manole, Oana Țoiu, Diana Buzoianu, Radu Miruță, Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru. Deputatul face referire inclusiv la proiecte anterioare pentru promovarea culturii rome și la acordarea statutului de utilitate publică Fundației Roma Education Fund România.
Acuzațiile privind presupusa influență asupra deciziei de atribuire a imobilului reprezintă afirmațiile deputatului Nicolae Păun și nu sunt însoțite, în materialul publicat, de documente care să demonstreze existența unui asemenea mecanism de influență.
Totodată, simpla existență a unor întâlniri, colaborări sau legături profesionale nu demonstrează implicarea persoanelor menționate în decizia referitoare la sediul PUSL.
-
Dan Reșitnec: „Un sediu de partid, deschis pentru câțiva privilegiați, devine un muzeu deschis pentru toți”
Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec, a prezentat public o explicație diferită a demersului.
Acesta susține că imobilele administrate de RA-APPS trebuie utilizate în interes public și că a refuzat prelungirea contractelor de închiriere pentru sediile unor formațiuni politice.
„Am promis să arăt că imobilele administrate de RA-APPS pot fi folosite mai bine decât au fost până acum.
Prea des, clădiri ale statului au ajuns doar la cei cu relații. Am refuzat să prelungesc contractele de închiriere pentru sediile unor partide care au mai multă trecere la stat decât susținere printre alegători”, a transmis Reșitnec. Acesta a precizat că unul dintre imobilele vizate este sediul PUSL.
Potrivit secretarului general al Guvernului, partidul a contestat decizia în instanță, dar cererea de suspendare a fost respinsă în cursul acestei săptămâni.
„Unul dintre aceste spații era sediul PUSL. Partidul a atacat decizia mea, dar săptămâna aceasta instanța i-a respins cererea de suspendare”, a afirmat Reșitnec.
-
Muzeul Romilor a fost înființat prin lege în 2023, dar nu are încă sediu
Dan Reșitnec invocă obligațiile legale privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România.
Instituția a fost înființată prin Legea nr. 238/2023, iar Guvernul avea obligația de a identifica, în termen de 90 de zile de la intrarea legii în vigoare, o clădire în care aceasta să funcționeze.
Secretarul general al Guvernului susține că, după aproximativ trei ani, autoritățile nu au identificat încă un spațiu pentru muzeu. „Când e vorba de sedii de partid, RA-APPS a găsit clădiri care mai de care mai frumoase și mai impunătoare. Pentru Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor din România, de trei ani nu găsește niciun sediu”, a declarat Reșitnec.
Acesta a explicat că solicitarea sa vizează demararea procedurilor interne necesare transferului clădirii către Agenția Națională pentru Romi.
„Astăzi am cerut RA-APPS să înceapă procedurile interne pentru ca spațiul folosit de PUSL, aflat în rondul de la Arcul de Triumf, să ajungă în administrarea Agenției Naționale pentru Romi și să găzduiască muzeul. Un sediu de partid, deschis pentru câțiva privilegiați, devine un muzeu deschis pentru toți”, a precizat acesta.
-
Reșitnec: „Istoria romilor face parte din istoria României”
Secretarul general al Guvernului consideră că înființarea muzeului reprezintă o obligație a statului față de istoria și cultura comunității rome.
„Istoria romilor face parte din istoria României. Merită să le cunoaștem cultura, personalitățile și contribuțiile. Avem și datoria să păstrăm memoria celor care au trecut prin robie și deportări, iar un asemenea muzeu ne ajută pe toți să înțelegem mai bine țara în care trăim”, a transmis Reșitnec.
El a subliniat că accesul la resursele și patrimoniul statului nu ar trebui să depindă de influența politică sau de relațiile personale. „Valoarea unui om nu se măsoară în avere, relații sau influență politică. Nici respectul pe care i-l datorează statul nu poate depinde de ele”, a afirmat oficialul.
-
Decizia finală privind clădirea nu a fost luată
Din declarațiile prezentate rezultă că transferul imobilului nu este încă finalizat. Dan Reșitnec a solicitat RA-APPS să inițieze procedurile, dar a arătat că decizia va depinde și de conducerea regiei și de viitorul Executiv.
„Ce credeți că se va întâmpla? Vor alege RA-APPS și viitorul executiv să respecte legea și să ofere spațiul Agenției Naționale pentru Romi? Eu sper că da”, a declarat secretarul general al Guvernului.
Controversa ridică astfel două întrebări distincte: dacă imobilul administrat de RA-APPS va fi atribuit Agenției Naționale pentru Romi pentru funcționarea muzeului și dacă există vreun rol al ERIAC în proiect, așa cum susține Nicolae Păun.
În declarația publică a lui Dan Reșitnec nu este menționat un transfer al clădirii către ERIAC, ci către Agenția Națională pentru Romi.
De asemenea, din informațiile prezentate nu rezultă că ERIAC ar fi formulat oficial o cerere pentru acest imobil sau că ar fi fost desemnat beneficiar al transferului.
O clarificare a situației ar necesita publicarea solicitărilor și a documentelor administrative transmise către RA-APPS, precum și a eventualelor decizii privind schimbarea destinației clădirii.
| Știri BVB