Senatul a respins, joi, proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii publice, care miercuri a trecut de Camera Deputaţilor.
Proiectul a întrunit 55 de voturi “pentru”, 28 de abţineri iar 29 de senatori nu au votat.
Proiectul a fost dezbătut în pofida solicitării liderului grupului PNL din Senat, Daniel Fenechiu, de retrimitere a actului normativ la Comisia juridică pentru a fi pus în acord cu unele observaţii ale departamentul legislativ al Camerei Deputaţilor. Solicitarea a fost respinsă de plen cu 45 de voturi “pentru”, 47 “contra” şi 16 senatori nu au votat.
Un amendament propus de preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cristinel Rujan, a generat ample discuţii în contradictoriu în plen. Amendamentul prevede că “persoanelor faţă de care s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a legii le încetează de drept funcţia sau demnitatea publică ori mandatul la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii”.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, consideră că solicitarea de retrimitere la comisie a proiectului are ca scop “salvarea lui Dominic Fritz”, dar liderul senatorilor USR, Sorin Şipoş, susţine că amendamentul nu este constituţional, “România riscând să piardă 770 de milioane de euro”, ca jalon PNRR.
Sorin Şipoş a anunţat că PNL şi USR vor reintroduce proiectul în circuitul legislativ, dar fără amendamentul disputat, astfel încât să fie aprobat în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare.
Un alt amendament disputat şi aprobat în Comisia juridică a Senatului vizează eliminarea obligaţiei de a include sumele cash în declaraţia de avere a demnitarilor.
Conform proiectului, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în municipiul Bucureşti. Obiectivele principale ale agenţiei vizează promovarea integrităţii şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea competenţelor legale în materia evaluării averilor, incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, prevenirea conflictelor de interese în procedurile de achiziţii publice prin mecanisme de verificare ex-ante, gestionarea raportărilor privind încălcări ale legii şi protecţia avertizorilor în interes public, precum şi asigurarea unui climat de imparţialitate şi transparenţă în relaţia dintre autorităţile şi instituţiile publice şi persoanele juridice de drept privat potrivit restricţiilor pre- şi postangajare.
Obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese nu atrage publicarea integrală a acestora ori a unei copii a acestora, prevede proiectul, care a fost adoptat cu mai multe amendamente.
Agenţia publică într-un registru electronic de conformare exclusiv următoarele informaţii: numele şi prenumele deponentului; funcţia, demnitatea sau calitatea publică deţinută şi entitatea în cadrul căreia aceasta este exercitată; tipul declaraţiei; data depunerii şi, după caz, data rectificării; menţiunea “depusă în termen”, “depusă cu întârziere”, “rectificată” sau “nedepusă”; trimiterea la raportul de evaluare rămas definitiv, dacă este cazul.
Registrul nu poate cuprinde valori patrimoniale, adrese, identificatori ai conturilor, depozitelor sau portofelelor digitale, date privind membrii familiei ori alte date referitoare la terţi.
Declaraţiile se păstrează în evidenţa Agenţiei, cu caracter confidenţial, pe întreaga durată a exercitării funcţiei, demnităţii sau calităţii şi timp de trei ani după încetarea acesteia. Dacă, în interiorul acestui termen, a fost declanşată o procedură de evaluare ori o procedură judiciară, declaraţiile se păstrează până la împlinirea unui termen de trei ani de la soluţionarea definitivă a procedurii.
Accesul la declaraţii se acordă exclusiv persoanelor autorizate, în limita atribuţiilor de serviciu, se înregistrează în jurnale electronice şi este supus auditării periodice. Agenţia publică anual statistici agregate şi anonimizate privind depunerea, rectificarea şi evaluarea declaraţiilor, stabileşte unul dintre amendamente.
ANI asigură publicarea declaraţiilor de interese financiare pe pagina sa de internet, în termen de cel mult 60 de zile de la generare, pentru 43 de categorii de persoane. Printre acestea se află: preşedintele României, deputaţi, senatori, consilieri locali, consilieri judeţeni, preşedinţi de consiliu judeţean, primari, prim-ministrul, membrii Guvernului, şeful Cancelariei prim-ministrului, consilierii de stat, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Constituţionale, membrii Curţii de Conturi, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie, directorii generali şi directorii generali adjuncţi din cadrul Agenţiilor de Dezvoltare Regională, Avocatul Poporului şi adjuncţii săi, directorii serviciilor de informaţii, persoanele numite în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar şi consulii generali care sunt şefi de consulate generale, guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, candidaţii pentru funcţiile de preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar, precum şi candidaţii din partea României la Parlamentul European, potrivit Agerpres.
Un alt amendament prevede că nu se află în situaţie de conflict de interese alesul local care emite sau participă la emiterea sau adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.
| Știri BVB