Numărul cererilor de insolvenţă personală a crescut semnificativ în primele patru luni din 2026 şi ar putea ajunge de trei ori mai mare decât în 2025, a declarat luni Mihai Silviu Stejar, şef Birou în Direcţia de Insolvenţă a Persoanelor Fizice din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), potrivit Agerpres.
“Legea insolvenţei persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. În fiecare an, numărul de cereri a crescut cu aproximativ 50 de unităţi. Anul acesta a depăşit toate aşteptările. De exemplu, în raport cu primele luni ale anului trecut, 2025, când au fost înregistrate 57 de cereri, anul acesta s-au înregistrat 124 de cereri. Practic, în primele patru luni ale anului s-a depăşit jumătate din numărul cererilor din 2025, când au fost 226. La nivel naţional au fost înregistrate până în prezent 848 de cereri. Dintre acestea, 387 sunt dosare active aflate în diverse stadii de instrumentare; 354 privesc procedura pe bază de plan de rambursare, 30 procedura simplificată de insolvenţă şi 3 post-procedura judiciară de insolvenţă”, a menţionat Stejar, la o dezbatere organizată de Financial Intelligence.
El a menţionat că profilul celor care apelează la această procedură este extraordinar de variat, însă procedurile de insolvenţă se adresează doar debitorilor de bună-credinţă. Mihai Silviu Stejar a precizat că, în marea majoritate a cazurilor, debitorii nu se încadrează în aceste prevederi, ajungând în stare de insolvenţă din culpă proprie, deoarece şi-au asumat obligaţii excesive raportate la situaţia patrimonială.
“Vă dau două exemple reprezentative pentru a se vedea variaţia tipului de motive care pot fi invocate şi măsura în care sunt justificate. În anul curent au fost depuse două cereri la Comisia de Insolvenţă Bucureşti. O doamnă împrumutase peste 100.000 de lei, motivând că apartamentul în care locuia s-a infestat cu ploşniţe şi a trebuit să facă dezinsecţie, să arunce tot mobilierul şi să renoveze apartamentul. Un motiv foarte plauzibil. Comisia de Insolvenţă a solicitat documente, însă a fost depus doar un proces-verbal de dezinsecţie în valoare de 380 de lei, astfel că nu şi-a dovedit motivele invocate. Un alt exemplu este al unui bărbat care a împrumutat aproape 300.000 de lei pentru investiţii la bursă, susţinând că are experienţă, lucrând pe bursa din New York. Investiţiile au avut succes şi a realizat profit, însă nu a putut să plătească creditorii deoarece pierduse cheia portofoliului electronic în care erau banii. I s-au solicitat documente, dar nu a putut depune dovezi pentru nimic. Este foarte important ca debitorii să poată proba scopul pentru care au luat creditele şi motivele pentru care au ajuns în incapacitate de plată”, a spus Mihai Silviu Stejar.
Potrivit acestuia, debitorii care se prezintă la direcţia de insolvenţă au, în medie, aproximativ 20 de credite.
De asemenea, el a declarat că anul acesta este posibil să fie înregistrat de trei ori numărul de dosare din 2025.
| Știri BVB