Banca Comercială Română (BCR) anunță rezultatele unui studiu realizat de Cult Market Research, gândit ca o repetiție generală înaintea evaluării cunoștințelor financiare la nivelul UE.
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că, în prezent, 48% dintre respondenți spun că nu și-ar putea acoperi cheltuielile mai mult de o lună dacă și-ar pierde principala sursă de venit, potrivit unui comunicat.
În cadrul studiului, românii au primit aceleași teme și aceeași metodologie ca în Flash Eurobarometrul privind competențele financiare, pentru a vedea cum s-ar descurca dacă ar răspunde mâine la întrebările Comisiei Europene. Concluzia principală arată că provocarea nu este lipsa interesului pentru educația financiară, ci faptul că oamenii nu își pot evalua corect propriile cunoștințe despre bani și economie.
Scorul mediu la testul de 12 întrebări este 7,53, echivalentul notei 6,28 din 10. În același timp, 40% dintre respondenți își evaluează cunoștințele drept ridicate sau foarte ridicate, însă numai 1 din 5 obține cel puțin 10 răspunsuri corecte și doar 3% răspund corect la toate întrebările.
Această testare face parte din Naționala de EduFin, inițiativa BCR care atrage atenția asupra faptului că ne aflăm pe ultimul loc în Europa la cunoștințe financiare și care își propune să ajute România să urce câte o poziție la fiecare evaluare europeană. Studiul a avut loc înaintea Cantonamentului Naționalei de Edu Fin, care are loc între 12-19 septembrie, o săptămână în care toate activitățile BCR sunt conectate la această inițiativă și fiecare interacțiune cu banca devine o ocazie de antrenament a cunoștințelor financiare.
Cele două întrebări la care românii greșesc cel mai des
Studiul a folosit aceeași metodologie ca sondajul european al Comisiei Europene și a scos în evidență cele două dintre întrebări care au cea mai mică rată de răspunsuri corecte.
- Dacă dobânzile din piață cresc, ce se întâmplă de obicei cu prețul obligațiunilor? Răspunsul corect este că scad. Doar 15% dintre români îl aleg, față de 20% media europeană. Este întrebarea cu cel mai slab rezultat din tot testul.
- Dacă țineți banii acasă un an, iar prețurile cresc cu 2% pe an, ce veți putea cumpăra peste un an cu aceeași sumă? Răspunsul corect este mai puțin decât astăzi. 47% dintre români răspund corect, față de 65% în Uniunea Europeană.
La capătul opus, românii se descurcă bine acolo unde e vorba de apărare. 82% știu cum să reacționeze la o tentativă de fraudă pe internet, 85% înțeleg efectul creșterii euro asupra prețurilor, iar 77% înțeleg cum le afectează inflația economiile.
Efectul Dunning-Kruger în relația românilor cu banii sau cum cei mai încrezători au cele mai slabe rezultate.
Dintre respondenții care își evaluează cunoștințele drept foarte ridicate, doar 12% ating pragul de 10 răspunsuri corecte din 12, cu un scor mediu de 7,2. Dintre cei care se declară la un nivel mediu, 23% ating acest prag, cu un scor mediu de 7,9. Grupul cel mai sigur pe el obține rezultate mai slabe decât grupul modest.
„Pentru că folosim banii în fiecare zi, confundăm familiaritatea cu înțelegerea. Știm lucruri de bază și începem să învățăm noțiuni economice teoretice, precum inflația și deficitul, dar aceasta nu înseamnă neapărat că înțelegem toate consecințele financiare ale deciziilor legate de bani pe care le luăm în fiecare zi.
Pentru mulți dintre noi, educația financiară nu a fost ceva ce am învățat sistematic. Am învățat de la părinți, din experiență și, de cele mai multe ori, din propriile greșeli. De aceea, am construit un test care creează obișnuință cu metodologia, temele și întrebările Eurobarometrului, astfel încât să înțelegem ce știm și ce avem de aprofundat.
Prin Naționala de Edu Fin o să continuăm să aducem conversația despre bani mai aproape de oameni, să învățăm împreună și să ridicăm România de pe ultimul loc în Flash Eurobarometrul de anul viitor privind competențele financiare”. Nicoleta Deliu Pașol, Head of Communication & CSR, BCR
Partea bună: românii sunt mai disciplinați decât europenii
- 63% se gândesc atent dacă își permit ceva înainte să cumpere, arată studiul Cult Market Research, față de 51% media europeană.
- 57% își monitorizează cheltuielile, față de 49%.
- 47% își stabilesc obiective financiare pe termen lung, de peste două ori mai mulți decât cei 21% din Uniunea Europeană.
Partea mai puțin bună: datele ultimului Eurobarometru pe educație financiară arată că 1 din 4 nu are deloc economii pentru situații neprevăzute, față de 1 din 6 în UE, iar 1 din 7 români are o rezervă de șase luni sau mai mult, față de 1 european din 3. În același timp, 61% au puțină încredere sau deloc că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil la pensie.
19% se informează de la ChatGPT, 13% au făcut un curs de educație financiară
Rezultatele studiului arată că 96% dintre respondenți au aflat ceva nou despre economie sau finanțe în ultimele șase luni, iar 91% au făcut cel puțin o schimbare de comportament. Cel mai adesea au început să își urmărească mai atent cheltuielile (59%), să le reducă sau să le reorganizeze (54%), să compare prețurile înainte de cumpărături (37%) și să economisească mai mult sau mai regulat (34%).
În ceea ce privește sursele de informare, televiziunea rămâne principala sursă de informare economică și financiară (46%), urmată de bănci și alte instituții financiare (33%) și de site-urile instituțiilor publice, precum BNR, Ministerul Finanțelor sau ASF (28%).
Un rezultat neașteptat este că 19% dintre români spun că s-au informat despre economie și finanțe de pe ChatGPT. Sunt mai mulți decât cei care se informează de pe TikTok (14%) și decât cei care au participat la cursuri sau programe de educație financiară (13%).
| Știri BVB