de Dan Pălăngean
Datele publicate de INS pentru T2 2023 arată că venitul mediu al unui român a fost de 2.770 lei lunar. Suma a ajuns la 6.910 lei pe gospodărie, mai mare cu 10,7% decât în urmă cu un an dar în scădere marginală (-1%) față de trimestrul anterior. Veniturile bănești pe o persoană s-au ridicat la 2.576 lei iar cele în natură au fost echivalate cu 194 de lei.
Fapt semnificativ, de la o valoare medie de 2,65 persoane/familie în 2016 și 2,57 persoane/familie în 2020, s-a ajuns la doar 2,49 persoane pe familie în prezent, ceea ce explică de ce procentajele de creștere a veniturilor anunțate oficial sunt ceva mai mari pe persoană decât pe familie. Evoluția în termeni reali (ajustarea cu inflația medie lunară de 10,71% pe T2 2023) arată o creștere marginală a puterii de cumpărare pe persoană (+0,8%). Aceasta a fost mai mică decât declinul anterior de -1,3%, adică s-a situat sub nivelul din urmă cu doi ani.
Edificatoare pentru evoluția ritmului de creştere a veniturilor consemnat în ultimii șapte ani, este comparaţia între avansul venitului pe persoană, care s-a majorat cu 139% din 2016 încoace (în termeni nominali) şi creşterea nominală a PIB (conform datelor oficiale disponibile curent), de 108%. Ar rezulta, astfel, o îmbunătățire de aproape 15%, adică 1,75% în medie pe an.
Pondere în scădere la salarii și în creștere la protecția socială
De reținut, salariile au continuat să-și reducă ponderea în veniturile totale, de la 69,1% în T2 2021 la 67,6% în T2 2022 și doar 66,6% în T2 2023, cea mai redusă valoare din ultimii șase ani. Totodată, a crescut din nou importanța relativă a veniturilor din prestații sociale (+1,2 pp), până la cea mai mare valoare din ultimii șase ani.
Partea care revine veniturilor în natură, a continuat să crească (+0,8 pp față de aceeași perioadă a anului trecut) dar a rămas sub valorile atinse în deceniul trecut. De remarcat și faptul că veniturile din activități independente s-au păstrat peste pragul de 2%, după scăderea semnificativă din anii 2020 – 2021, cauzată de criza pandemică.
Alocările pe cheltuieli, majorate cu alimentele și reduse cu locuirea
Pe partea de cheltuieli, odată cu scumpirile survenite la produsele alimentare, ponderea acestora a crescut considerabil (+2,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut), până la cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani, cu excepția situației intervenite conjunctural, ca urmare a pandemiei, în T2 2020.
După adoptarea măsurilor de limitare a costurilor cu facturile casnice, ponderea cheltuielilor cu locuința și utilitățile a scăzut (-1,4 pp), ajungând chiar sub cea consemnată în T2 2018 și T2 2019.
Bugetul pentru băuturi alcoolice și tutun și-a continuat trendul de scădere și s-a intersectat cu partea care revine pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, la nivelul de 7,5%. Totodată transportul (în scădere cu -1,6 pp) a ajuns pe același palier cu mobilierul și dotarea locuinței (+0,3 pp) la valoarea de 6,2% din bugetul unei familii.
De remarcat revenirea sectorului HoReCa, fie și la nivelul atins în 2017-2018 (1,8%), precum și reluarea trendului de creștere în materie de educație și cultură până la 2,3% (totuși, încă departe de uzanțele din perioada 2016 – 2019) pe segmentul de recreere și cultură. Sumele alocate pentru comunicații au scăzut din nou, până la cea mai mică pondere din ultimii șapte ani (4,6%, în scădere continuă după maximul istoric de 6,8%, atins în pandemie).
| Știri BVB