Datele publicate de INS pentru T2 2026 arată că venitul mediu al unui român a fost de 4.222 lei lunar. Suma a ajuns la 10.204 lei pe gospodărie, mai mare cu 15,7% decât în urmă cu un an și în creștere cu 3,9% față de trimestrul anterior. Veniturile bănești pe o persoană s-au ridicat la 4.033 lei iar cele în natură au fost echivalate cu 189 lei.
De reținut o tendință importantă. După 2,65 persoane/familie în 2016 și 2,57 persoane/familie în 2020 s-a coborât la 2,51 persoane pe familie în T2 2024, pentru ca în anul curent să se ajungă la doar 2,42 persoane pe familie (de unde evoluția veniturilor pe persoană apare mai mare decât cea pe gospodărie). În termeni reali, ajustarea cu inflația medie lunară de 10,66% pe T2 2026) arată (surprinzător) o creștere a puterii de cumpărare a sumelor în bani pe persoană (+1,4%).
În treacăt fie spus, se pare că ajustarea salariilor din sectorul bugetar și neindexarea pensiilor nu au condus scăderea în termeni reali a veniturilor decât pentru anumite categorii de populației. Asta, din moment ce, PER TOTAL, datele din ancheta INS arată că avansul în bani de 12,2% s-a situat peste media celor trei inflații anuale consemnate peste pragul de 10% în perioada aprilie – iunie 2026. Chiar dacă se face trimitere la veniturile totale pe persoană, diminuarea apare ca fiind marginală (-0,2%)
Totodată, ritmul de creștere a veniturilor reale în expresie bănească a fost pe contrasens cu evoluția economiei (-0,7% pe prima jumătate din anul curent). Ceea ce ar putea constitui un factor în privința evoluției cursului de schimb euro-leu, dincolo de mult mai comentatele deficite bugetar și de cont curent, altminteri aflate în proces de ajustare.
-
Veniturile, partea ce revine salariilor în creștere semnificativă
De reținut, salariile au marcat în ultimii trei ani o creștere importantă a ponderii în veniturile totale, de la 66,6% în T2 2023 la 72,1% în T2 2026 (+5,5 pp), cu un salt de 3pp față de T2 2025. Totodată, s-a păstrat sub 20% importanța relativă a veniturilor din prestații sociale. Valoarea de 19,6% este cea mai mare din 2024 încoace, deși a existat un avans de 0,6 puncte procentuale.
Partea care revine veniturilor în natură, a scăzut considerabil în termeni nominali și a coborât la doar 4,5%, cel mai scăzut nivel istoric. De remarcat și faptul că veniturile din activități independente s-au restrâns la 1,3%, după patru ani în care s-au situat peste pragul de 2%, sub care au coborât doar în anii 2020 – 2021, ani de criza pandemică.
-
Cheltuielile cu locuința și utilitățile, cea mai mare pondere din ultimii opt ani
Pe partea de cheltuieli, se remarcă ponderea cea mai redusă din ultimii opt ani consemnată la produsele alimentare, în scădere continuă după revenirea la 37,2% din T2 2023. După liberalizarea tarifelor la energia electrică, chiar și cu temporizarea celor cu gazele naturale, ponderea cheltuielilor cu locuința și utilitățile a crescut la 16,5%, valoarea cea mai ridicată din perioada analizată.
Bugetul pentru băuturi alcoolice și tutun și-a păstrat tendința clară de scădere din ultimii ani (din T2 2020 încoace) și a păstrat rocada benefică cu segmentele de îmbrăcăminte și încălțăminte, (altminteri în scădere la 7,9%), transport (7,6%), mobilier și dotarea locuinței (7,1%) și sănătate (6,6%, pe o traiectorie de creștere continuă ce ar trebui analizată), ultimele trei cu ponderi maxime în intervalul 2019 – 2026.
Ajustarea sectorului HoReCa (2,3% și -0,3 pp, după ce atinsese anterior cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani) a fost în ton cu austeritatea. De unde și scăderile din educație (de la 0,7% la 0,5%), precum și din bugetul gospodăriilor alocat pentru recreere și cultură (2,9% și -0,5 pp). Partea alocată pentru comunicații s-a păstrat la minimul ultimilor ani (3,9%).
Autor: Dan Pălăngean
| Știri BVB