Ministrul Finanţelor Publice, Tanczos Barna, a declarat ieri, la Antena 3, că România nu va ajunge la un deficit de 9% din produsul intern brut, spunând că, atât timp cât va conduce această instituţie, nu va permite niciodată depășirea cheltuielilor stabilite prin bugetul iniţial, aşa cum s-a întâmplat în trecut. El a reiterat necesitatea unei schimbări de mentalitate în gestionarea fondurilor publice și a precizat că prioritatea Guvernului este asigurarea stabilității economice și a plății obligațiilor sociale pentru 2025. Întrebat dacă TVA și impozitul pe venit vor crește, Tanczos Barna a declarat că nimeni din guvern sau din coaliţie nu doreşte să se ajungă la o asemenea situaţie. „Sunt convins că ne putem încadra în limite fără a majora TVA”, a spus ministrul Finanțelor.

Tanczos Barna a fost întrebat, vineri, într-o emisiune televizată, ce încredere să mai aibă populaţia în guvern în condiţiile în care şi anul trecut Executivul promis îngheţarea cheltuielilor publice, iar acest lucru nu s-a întâmplat.

„În primul şi în primul rând nu vom ajunge la 9% şi am avut grijă în primele zile ale mandatului să nu ajungă România în deficit de peste 9%. În a doilea rând, cât sunt eu ministrul al Finanţelor, nu voi permite niciodată ca cheltuielile stabilite prin bugetul iniţial să fie depăşite în felul în care au fost depăşite în anul electoral 2024”, a răspuns Tanczos Barna.

Ministrul Finanţelor spune că România are nevoie de o schimbare a abordării în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor publice: “România trebuie să facă paşi, să fie un stat credibil cu o schimbare de mentalitate şi UDMR, când a venit la guvernare, exact acest lucru şi l-a propus: să schimbăm abordarea, să schimbăm aceste soluţii temporare sau intervenţii pe moment pe buget şi pe cheltuieli astfel încât să putem arăta şi pe planificare naţională o sustenabilitate, credibilitate şi o predictibilitate pe termen mediu şi lung. Desigur, în două săptămâni acest lucru nu se rezolvă. Se va rezolva în luna ianuarie, când o să venim cu bugetul general consolidat pentru 2025 ca propunere şi o să avem o abordare responsabilă. Se va schimba în momentul în care impozitele care sunt aprobate, de exemplu, în ordonanţa privind ajustarea multisectorială vor fi discutate în detaliu cu mediul privat – vorbesc aici de impozitul pe construcţiile speciale – înainte de aprobarea normelor de aplicare a acestor prevederi. Trebuie să avem o abordare diferită şi faţă de mediul de afaceri”.

Întrebat dacă va renunţa la funcţia de ministru în situaţia în care i se va se cere majorarea deficitului şi a cheltuielilor, Tanczos Barna a răspuns: „Nu am venit ca să plecăm, am venit ca să asigurăm credibilitate şi seriozitate la acest minister şi cu siguranţă cheltuielile vor fi ţinute sub control către Ministerul Finanţelor. Şi lucrurile nu se vor decide în altă parte după ce vom avea un buget. După aceea ne vom ţine de acele cheltuieli şi de acele venituri”.

Întrebat dacă este posibilă o indexare a pensiilor în luna octombrie a acestui an, Tanczos Barna a spus că principalul obiectiv al Guvernului este de a plăti drepturile salariale ale cetăţenilor, pensiile şi celelalte venituri la nivelul aflat în plată în noiembrie 2024.

Acesta a amintit că România vine după o perioadă foarte dificilă: „Anul 2024 a însemnat foarte multe provocări pentru ţara noastră şi nu doar pe partea cheltuielilor bugetare, ci pe toate palierele, fiind un an electoral, fiind un an în care avem război la graniţă. Deci, în această perioadă, anul 2024, cheltuielile bugetare au depăşit cu aproximativ 70 miliarde de lei, 69 miliarde de lei cele prevăzute la începutul anului. Nu intru în analiză dacă au fost justificate sau nu au fost justificate. Majorările de salarii s-au făcut, recalcularea pensiilor s-a făcut. Acestea sunt angajamente certe ale statului român faţă de bugetari şi faţă de pensionari, în ceea ce priveşte cel puţin plata salariilor şi pensiilor la nivelul anului 2024. Obiectivul meu personal, ca ministru al Finanţelor, este ca această ţară să aibă un buget stabil, sustenabil, predictibil în 2025, altfel încât aceste drepturi să fie plătite şi în luna decembrie, şi în luna noiembrie, şi în luna septembrie şi ala mai departe”.

Barna a mai declarat că anul 2025 lasă Guvernului „un spaţiu destul de mic” în ceea ce priveşte eventuale reduceri ale taxelor pe care salariaţii le plătesc. El spune însă că tema reducerii impozitării muncii nu este una „abandonată”, iar taxarea muncii trebuie redusă „în timp”.

Ministrul Finanţelor a vorbit şi despre eliminarea, prin aşa-numita Ordonanţă-trenuleţ, a facilităţilor fiscale de care unele categorii de salariaţi au beneficiat până la finalul anului trecut.

„România s-a prezentat în faţa Comisiei Europene cu un plan fiscal de şapte ani. În acest plan fiscal s-a angajat vechiul guvern să elimine facilităţile care existau în momentul respectiv. Da, eliminarea a fost o decizie grea, dar sunt convins că aceste domenii vor reuşi să absoarbă aceste deficienţe dacă, în paralel, primesc un sprijin de la statul român sub diverse forme. De exemplu, Investalim-ul vine exact în sprijinul acestui sector agroalimentar. Cu siguranţă, România trebuie să fie o ţară foarte fermă în ceea ce priveşte controlul cantităţilor de bunuri agroalimentare care circulă şi intră în România şi, eventual, creează o concurenţă neloială companiilor româneşti. Deci, aceste măsuri trebuie să se completeze astfel încât o eliminare de facilitate, de exemplu, să fie compensată de măsuri de susţinere a sectorului respectiv”, a arătat Tanczos Barna.

Ministrul Finanțelor spune că există premise în economie care arată că bugetul pentru acest an poate fi construit pe actuala cotă a taxei pe valoarea adăugată (TVA). Tanczos precizează că nimeni din Guvern sau din coaliţia aflată la guvernare nu doreşte majorarea TVA sau a impozitului pe venit.