• Tarifele lui Trump vin în contextul în care economia mondială este deja sub presiune

• Măsurile sunt considerate negative pentru creștere, adăugându-se presiunilor asupra prețurilor

• Pe termen lung, se ridică semne de întrebare cu privire la rolul SUA în economia mondială

• Fitch consideră că tarifele americane pentru toate importurile vor ajunge la 22%

Cea mai recentă rundă de tarife comerciale ale SUA, prezentată miercuri, va reduce și mai mult vigoarea unei economii mondiale care abia și-a revenit din creșterea inflației post-pandemice, îngreunată de datorii record și neliniștită de conflictele geopolitice, scrie Reuters.

În funcție de modul în care președintele Donald Trump și liderii altor națiuni vor acționa acum, măsura creşterii tarifelor ar putea fi considerată un punct de cotitură pentru un sistem globalizat care, până acum, a luat de bună forța și fiabilitatea Americii.

„Tarifele lui Trump prezintă riscul de a distruge ordinea globală a liberului schimb pe care chiar Statele Unite au condus-o de la al Doilea Război Mondial”, a declarat Takahide Kiuchi, economist executiv la Nomura Research Institute.

În lunile următoare, însă, vor prevala efectele clare și simple de creștere a prețurilor – și, prin urmare, de diminuare a cererii – ale noilor taxe aplicate la mii de bunuri cumpărate și vândute de consumatori și întreprinderi de pe întreaga planetă.

„O văd ca pe o derivă a economiei americane și globale către performanțe mai slabe, mai multă incertitudine și, posibil, către ceva ce am putea numi recesiune globală”, a declarat Antonio Fatas, macroeconomist la școala de afaceri INSEAD din Franța.

Vorbind în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă, Trump a declarat că va impune un tarif de bază de 10% pentru toate importurile și a prezentat un grafic care arată taxe mai mari pentru unii dintre cei mai mari parteneri comerciali ai țării, inclusiv 34% pentru China și 20% pentru Uniunea Europeană.

Un tarif de 25% pentru automobile și piese auto a fost confirmat anterior. Trump a declarat că tarifele vor readuce în Statele Unite capacități de producție vitale din punct de vedere strategic.

În conformitate cu noile taxe globale impuse de Trump, rata tarifară a SUA asupra tuturor importurilor a sărit la 22% – o rată văzută ultima dată în jurul anului 1910 – de la doar 2,5% în 2024, a declarat Olu Sonola, șeful cercetării economice din SUA la Fitch Ratings.

„Aceasta este o schimbare de joc, nu numai pentru economia SUA, ci și pentru economia globală”, a declarat Sonola. „Multe țări vor ajunge probabil în recesiune”.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat săptămâna aceasta, în cadrul unui eveniment Reuters, că nu vede o recesiune globală pentru moment. Ea a adăugat că Fondul se așteaptă ca în scurt timp să facă o mică „corecție” în jos a prognozei sale pentru 2025, de creștere globală de 3,3%.

Dar impactul asupra economiilor naționale va fi foarte divergent, având în vedere spectrul de tarife care variază de la 10% pentru Marea Britanie la 49% pentru Cambodgia.

Dacă rezultatul este un război comercial mai amplu, acesta ar avea repercusiuni și mai mari pentru producători precum China, care ar trebui să caute noi piețe în contextul unui consum intern scăzut.

„Economiile asiatice vor fi lovite mai puternic decât majoritatea de tarifele reciproce ale SUA”, a declarat Marcel Thieliant, director pentru Asia-Pacific la Capital Economics. „Nu numai că economiile asiatice se confruntă cu tarife mai mari decât multe altele, dar ele sunt, de asemenea, mai dependente de cererea de bunuri din SUA decât majoritatea”.

Dacă tarifele vor împinge SUA spre recesiune, acest lucru va afecta puternic țările în curs de dezvoltare ale căror destine sunt strâns legate de cele ale celei mai mari economii a lumii.

Acțiunile au scăzut, iar investitorii s-au îndreptat joi spre siguranța obligațiunilor, aurului și yenului, din cauza îngrijorărilor economice crescute.

Efectele în lanț pentru băncile centrale și guverne sunt, de asemenea, potențial mari.
O destrămare a lanțurilor de aprovizionare care, ani de zile, au ținut sub control prețurile pentru consumatori ar putea duce la o lume în care inflația tinde să fie mai „fierbinte” decât nivelul de 2%, pe care bancherii centrali îl consideră în prezent o țintă gestionabilă.

Acest lucru ar complica deciziile Băncii Japoniei, care s-ar putea confrunta cu presiuni pentru a combate inflația prin mai multe creșteri ale ratelor, în timp ce principalii săi omologi au în vedere reduceri și în timp ce sectorul său de export este afectat de taxele americane.

Cu toate acestea, țările nu pot face mai mult decât să atenueze impactul economic și să ceară scutiri Washingtonului. Exportatorii de automobile, Japonia, afectată de o rată tarifară reciprocă de 24%, și Coreea de Sud, căreia i s-a impus o rată de 25%, au anunțat că intenționează să ia măsuri de urgență pentru a sprijini întreprinderile afectate.

Deși sunt aliați ai SUA, ambele țări au fost desemnate de Trump drept cele mai “mari infractoare” ale practicilor comerciale neloiale.

Ministrul japonez al comerțului a avertizat că taxele americane ar putea încălca normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), dar a declarat doar că Tokyo va lua în considerare „diverse opțiuni” privind modul de a răspunde. „Având în vedere legăturile sale puternice de securitate națională cu Statele Unite, Japonia nu are cărți de jucat pentru a obține concesii”, a declarat Kiuchi de la Nomura.

Prim-ministrul Australiei a criticat tarifele, dar a exclus măsuri reciproce.

Rezultatele economice slabe vor face ca unele guverne să se lupte și mai mult pentru a plăti datoria mondială record de 318.000 de miliarde de dolari și pentru a găsi bani pentru prioritățile bugetare, cum ar fi apărarea, acțiunile climatice și asistența socială.

Și dacă tarifele nu duc la realizarea obiectivului lui Trump privind investițiile din sectorul privat în industria prelucrătoare din SUA, se întreabă Reuters?

Unii îl văd căutând alte modalități de a elimina deficitul comercial global al SUA care îl enervează atât de mult – de exemplu, cerând altora să participe la o reechilibrare a cursurilor de schimb valutar în beneficiul exportatorilor americani.

„Vom continua să îl vedem prezentând modalități potențial mai riscante de a face față puterii continue a dolarului”, a declarat Freya Beamish, economist șef la firma de strategie de investiții TS Lombard.

Astfel de măsuri ar putea pune în pericol poziția privilegiată a dolarului ca monedă de rezervă mondială preferată – un rezultat pe care puțini îl prevăd, fie și numai pentru că nu există alternative reale la dolar.

Cu toate acestea, președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat miercuri, în cadrul unui eveniment desfășurat în Irlanda, că Europa trebuie să acționeze acum și să accelereze reformele economice pentru a concura în ceea ce ea a numit o „lume inversată”.

„Toată lumea a beneficiat de un hegemon, Statele Unite, care era angajat într-o ordine multilaterală, bazată pe reguli”, a spus ea despre era post-Război Rece a inflației scăzute și a comerțului în creștere într-o economie globală deschisă.
„Astăzi trebuie să ne confruntăm cu închiderea, fragmentarea și incertitudinea”.