Privesc viitorul cu foarte mare încredere și cred că România, în 2026, va arăta de nerecunoscut, în bine, din punctul de vedere al digitalizării, a declarat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman, la ”ROMÂNIA DIGITALĂ ONLINE FORUM”.
Potrivit domniei sale, componenta de digitalizare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se află încă în discuţii, menţionând că aceasta este alcătuită pe patru piloni mari, respectiv cloud guvernamental, securitate cibernetică, conectivitate şi ridicarea abilităţilor digitale.
“Suntem în faţa unui şantier care abia începe. Va fi foarte intens în următorii patru ani, dar va rămâne un şantier continuu deschis. (…) Avem încă în discuţii componenta de digitalizare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ea este alcătuită pe patru piloni mari, respectiv cloud-ul guvernamental, care va fi acel spaţiu integrat. Vorbim despre partea de securitate cibernetică, foarte importantă la această construcţie nouă, putem spune că ne vom defini un spaţiu digital nou şi atunci el trebuie să fie securizat. Vorbim de conectivitate, însemnând ducerea internetului în multe dintre ‘punctele albe’, unde parametri nu sunt satisfăcători pentru serviciile pe care vrem să le livrăm de la nivel guvernamental, respectiv administraţie digitală, învăţământ digital, telemedicina şi, foarte important, o componentă de reformă care înseamnă ridicarea abilităţilor digitale”, a menţionat Ciprian Teleman, la a treia ediţie a Forumului România Digitală.
Acesta a subliniat că, pe lângă resursele de care avem nevoie pentru a duce la bun sfârşit acest “şantier”, avem nevoie şi de anumite convingeri care să ne asigure succesul.
“Aş putea să enumăr câteva convingeri care nu ne-au ajutat până acum şi pe care va trebui să le schimbăm, să cădem de acord că nu ne pot ajuta pentru a avea acest spaţiu digital pe care ni-l dorim atât noi, cetăţenii, cât şi mediul de afaceri, cât şi autorităţile publice. Una dintre convingerile neproductive este teritorialitatea, mai exact dorinţa instituţiilor de a avea propriile infrastructuri şi propriile reguli în ceea ce priveşte digitalizarea. Este un lucru care a condus la această insularitate pe care o vedem astăzi cu instituţii neconectate între ele, care nu schimbă date şi care pun o sarcină în plus pe antreprenori, pe mediul de afaceri, dar şi pe cetăţeni. Acest lucru ar trebui schimbat şi ar trebui să găsim sinergiile dintre instituţii, interesele comune care ne vor duce categoric la costuri mai mici ale digitalizării”, a mai spus ministrul.
Potrivit acestuia, a doua convingere care defineşte spaţiul digital românesc în acest moment este competitivitatea – şi anume dorinţa de a avea ceva mai bun decât ceilalţi. “Iarăşi o convingere care generează costuri mari şi, de asemenea, generează dezechilibre între capacităţile infrastructurilor, dezechilibre între calitatea serviciilor. Ştim că sunt aplicaţii pe care aproape le detestăm, în alte locuri sunt aplicaţii cu care lucrăm mai uşor”, a adăugat Ciprian Teleman.
În opinia sa, a treia convingere care trebuie schimbată este reactivitatea, care a dus la a face lucruri doar atunci “când musai este nevoie de ele şi când nu se mai poate altfel”.
“Acum trebuie să ne gândim un pic în viitor şi să anticipăm uitându-ne şi la alte ţări cam ce ar dori oamenii de la noi, cam ce ar dori antreprenorii, cetăţenii, cam ce ne dorim noi, administraţia, dar să gândim cu un pas înainte, pentru că, odată reactivitatea aceasta ne-a dus la a concepe soluţii pe fugă şi care nu totdeauna au fost duse la bun sfârşit fiind prietenoase, fiind uşor accesibile, intuitive – şi ar trebui pentru asta, întâi de toate, să studiem în profunzime nevoile, felul în care ele trebuie să arate. Şi aici putem învăţa foarte mult de la mediul privat, din modul în care mediul privat îşi testează şi experimentează produsele înainte de a le lansa pentru a fi un succes atunci când sunt lansate”, a subliniat Teleman, potrivit Agerpres.
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a adăugat că a patra convingere care “ne-a tras cumva frâna de mână este opacitatea instituţională”.
“Vorbim despre date deschise, dar eu nu văd că avem şi convingerea că datele trebuie să fie deschise. Această opacitate instituţională, mai exact acel comportament de a nu fi transparent cu felul în care deţii datele, felul în care arată datele, felul în care le gestionăm – a dus de multe ori la decizii pe politici publice care au fost luate în fugă din aşa numita ‘intuiţie’ şi, la fel, costisitoare”, a adăugat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman.
| Știri BVB