• Gabriel Al Baba, Aconnect Smart Software : Respingem acuzațiile din presă privind monopolul digitalizării prin PNRR; Nu am primit nici o informare că am fi anchetați de EPPO

Accelerarea digitalizării în sectoare cheie precum administrație publică sau sănătate este unul dintre obiectivele angajate inclusiv la nivelul PNRR. Primăriile, consiliile județene, ministerele, precum și spitalele, Direcțiile de Sănătate Publică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și multe alte entități de stat au acces la fonduri din surse europene și naționale pentru digitalizare. Numai în sănătate, prin PNRR și alte fonduri europene, sunt alocate peste 400 de milioane de euro pentru obiective curente cum ar fi dezvoltarea infrastructurii digitale la nivelul spitalelor, prescripția digitală și dosarul electronic al pacientului, dar și interoperabilitatea sistemelor digitale din sănătate inclusiv cu cele din Uniunea Europeană.

Gabriel Al Baba este unul dintre furnizorii de soluții software dedicate digitalizării administrației publice locale și centrale. Soluția software furnizată de echipa din care face parte a crescut de la un nivel start-up, la una dintre cele mai utilizate platforme de digitalizare, cu peste jumătate de milion de utilizatori la nivel național. Într-un veritabil boom pe piața de digitalizare furnizorii de soluții software intră în competiție directă. Diferența o face, spune Gabriel Al Baba, capacitatea echipelor de a înțelege cum funcționează administrația, înainte de a implementa o soluție software pe care să o utilizeze atât funcționarii cât și cetățenii care au nevoie de servicii în format digital.

Despre acuzațiile din presă privind monopolul digitalizării prin PNRR, Gabriel Al Baba spune că acestea nu sunt adevărate și că și-a rezervat dreptul de a-și apăra reputația în instanță. Referitor la o anchetă a EPPO așa cum a scris presa, acesta susține că nu a primit nici o informare din partea procurorilor.

Sunteți unul dintre cei mai tineri jucători pe piața de soluții digitale pentru administrația din România. Ce v-a determinat să intrați în această piață?

Am intrat în această piață din convingere, nu din oportunism. Totul a pornit dintr-o nevoie concretă și dintr-o experiență personală. În 2015, lucram în administrația publică și am fost nevoit să conduc dus și întors 1.100 de kilometri într-o singură zi doar ca să ridic o hârtie de la o instituție. Atunci mi-am pus întrebarea: ce fac românii care trăiesc în străinătate sau cei care nu au acces facil la serviciile statului? De ce trebuie să pierdem timp, bani și energie pentru un proces care ar putea fi digital, rapid și simplu?

Am înțeles că problema nu este lipsa de tehnologie, ci lipsa de adaptare a tehnologiei la realitățile din administrație. Așa că, împreună cu o echipă de oameni dedicați, am început sa muncim. Am stabilit de la început câteva principii esențiale: softul trebuie să fie util, să funcționeze și, mai ales, să fie adaptat realității.

Din prima zi în acest domeniu, mi-am propus să schimb o meteahnă care, din păcate, persistă: furnizorii vând ce au pe raft, nu ceea ce au nevoie instituțiile, funcționarii și cetățenii. Noi am ales drumul mai greu – să ne documentăm, să studiem, să ascultăm, să înțelegem și să livrăm exact ceea ce este necesar pentru ca administrația să devină eficientă și prietenoasă pentru cetățean și cred ca am reușit acest lucru, prin rezultate concrete, măsurabile, date ca exemple de bune practici la nivel național și european.

Cum evaluați piața serviciilor și produselor pentru digitalizare? Este o piață competitivă?

Cererea este, fără îndoială, foarte mare  și este firesc să fie așa. România are de recuperat decalaje uriașe în digitalizare, iar contextul actual, cu oportunități de finanțare prin PNRR, pune o presiune suplimentară: dacă nu accesezi fondurile la timp, le pierzi. Așadar, instituțiile se văd nevoite să acționeze rapid.

Totuși, dacă vorbim despre ofertă, lucrurile sunt mai nuanțate. Există pe piață soluții solide, construite pe baze tehnice foarte bune, dar multe dintre ele provin din zona corporate fiind dezvoltate pentru companii private. Problema este că aceste soluții nu iau în calcul specificul administrației publice: legislația națională și europeană, modul în care sunt structurate procedurile și nevoile reale ale funcționarilor publici și cetățenilor. Și, din păcate, aceste aplicații rămân implementate doar pe hârtie. Acest lucru se întâmplă ca urmare a faptului că nu avem implementat la nivel național un standard funcțional și de conformitate pe care furnizorii să fie obligați să îl respecte atunci când vând aplicații instituțiilor publice. Eșecul multor instituții în procesul de digitalizare și risipa banilor plătiți pe lucruri nefuncționale sunt rezultatul unui cumul de factori.

Pe de altă parte, cererea foarte mare a atras și furnizori nepregătiți. Sunt multe cazuri – pe care le-am întâlnit direct în teren – în care instituțiile au contractat soluții de digitalizare care, în practică, nu funcționează. Nu există interfețe reale pentru cetățeni, funcționarii nu au instrumente care să le eficientizeze activitatea, iar sistemele rămân nefolosite, deși au fost plătite. Asta nu doar că generează risipă de resurse, dar și descurajează alte instituții care ar putea fi interesate de digitalizare, pentru că ajung să creadă că „nu funcționează nicăieri”.

Deci, da, este o piață activă, în mișcare, dar nu aș spune că este cu adevărat competitivă în sensul sănătos al cuvântului. Pentru a ajunge acolo, este nevoie de standarde mai clare, criterii de evaluare riguroase și o înțelegere reală a ceea ce înseamnă digitalizare în administrație.

Cum este posibil ca cineva să contracteze soluții nefuncționale?

Este o întrebare legitimă, dar și extrem de complexă, la care, sincer, nu aș putea să vă dau un răspuns definitiv. În mod normal, nicio instituție nu ar trebui să accepte soluții nefuncționale. Aici este esențial rolul autorităților de control și al presei, care trebuie să investigheze aceste situații și să aducă lumină acolo unde există suspiciuni.

Pot exista mai multe cauze: lipsa de expertiză tehnică în instituțiile care fac achizițiile, lipsa unor criterii clare de performanță în caietele de sarcini sau, în unele cazuri, poate chiar lipsa de voință de a implementa schimbarea reală. De asemenea, unele entități pot profita de buna credință sau de neînțelegerea procesului de digitalizare de către beneficiari. Din păcate, într-un asemenea context, proiectele ajung să bifeze doar formal niște cerințe, fără a produce un impact real pentru cetățeni sau pentru administrație.

Iar efectul acestor practici este unul dureros: pierde România și pierd românii. Rămânem cu sisteme parțiale, greu de utilizat, fără interoperabilitate, care nu reduc birocrația, ci, uneori, chiar o amplifică. Nu este întâmplător că România se află pe ultimul loc în clasamentul european privind digitalizarea, conform raportului european DESI. Iar dacă ne dorim să ieșim din această zonă, este nevoie de integritate, competență și evaluare reală a impactului tehnologic, nu doar de implementări formale.

Chiar și dumneavoastră ați fost acuzat în presă de monopol pe digitalizarea din PNRR. Aceleași surse de presă au transmis că ați câștigat contracte fără concurență. Cum răspundeți?

Am transmis deja un punct de vedere public cu privire la aceste acuzații și, totodată, ne-am rezervat dreptul de a ne apăra reputația în instanță. Cred că este important ca opinia publică să aibă acces la date reale, nu la concluzii fabricate. Așadar, vă ofer un exemplu simplu, care poate fi verificat de oricine: am fost acuzați că deținem un „monopol” pe digitalizarea prin PNRR. În realitate, compania noastră a câștigat, în urma unor proceduri legale și transparente, 35 de contracte dintr-un total de peste 1.000 finanțate prin PNRR. Asta înseamnă aproximativ 4%. Cu tot respectul, cred că orice persoană de bună-credință poate înțelege că nu poate fi vorba de un monopol.

Ni s-a reproșat, de asemenea, că am fi o firmă nou-înființată. Societatea Aconnect Smart Software funcționează de peste patru ani și a implementat deja peste o sută de proiecte în administrația publică, cu rezultate concrete. Dar cel mai important este că soluția pe care o livrăm acum este rezultatul a peste 10 ani de muncă susținută, de cercetare, testare și adaptare continuă. Nu vorbim despre un produs apărut peste noapte, ci despre un efort constant, validat în teren, în instituții reale.

S-a spus că suntem o firmă fără angajați. În realitate, ceea ce nu se înțelege – sau se omite intenționat – este că așa funcționează industria tech în 2025. Noi lucrăm cu colaboratori, dezvoltatori, experți și specialiști care contribuie activ la proiecte, mulți dintre ei cu experiență de peste 10-15-20 de ani în domeniu. Avem echipe integrate, dar organizate flexibil – ceea ce ne permite să ne adaptăm rapid și să livrăm eficient. Acest model de lucru este complet legal, complet transparent și perfect adaptat pieței actuale de tehnologie, unde proiectele sunt dinamice, iar competențele sunt distribuite. Fără doar și poate este cel mai bun și eficient mod de lucru în această industrie.

Am primit cu surprindere și, sincer, cu dezamăgire această campanie de acuzații în primul rând, pentru că știm câtă muncă a fost investită de echipa noastră și de partenerii noștri – de la dezvoltare, la ofertare și până la implementare, instruire și suport. În al doilea rând, pentru că soluția noastră funcționează. Este utilizată activ de instituții, de funcționari și, mai ales, de cetățeni zi de zi. În paralel, există soluții plătite din bani publici care nu funcționează – dar despre acestea nu pare să întrebe nimeni nimic.

Prezentarea selectivă a acestor informații ni s-a părut de-a dreptul incorectă în ceea ce ne privește. Încercăm să privim în mod matur situația și să reacționăm în mod corect. Prezentăm, fără rezerve, realitatea și respingem fenomenul fake-news. Cât despre interesele din spatele acestor acțiuni nu putem decât să speculăm, dar le putem pune într-un registru al competiției de pe piață despre care am vorbit.

Pe surse a fost publicată informația că faceți subiectul unei anchete EPPO…

Deși nu am primit nicio informare oficială cu privire la o eventuală anchetă în ceea ce ne privește cred cu tărie că, în orice context, instituțiile statului trebuie să își facă datoria. Ori de câte ori există neclarități este bine ca anchetele să se deruleze în cadrul stabilit de lege și aspectele să fie clarificate. De aceea, dacă este ceva neclar, noi am fost și suntem deschiși să colaborăm cu instituțiile statului întrucât participarea noastră la licitații s-a desfășurat cu respectarea legilor în vigoare.

Vreți să spuneți că anumite articole de presă sunt pornite de concurență?

Este cel puțin curios faptul că un set de proiecte câștigate și implementate cu succes, în baza unor proceduri legale, devine subiect de anchetă mediatică, în timp ce proiecte similare – sau chiar mult mai costisitoare – care nu funcționează, care nu aduc nicio valoare cetățeanului, nu sunt menționate deloc. Există furnizori care au încasat zeci de milioane de lei și ale căror aplicații nu funcționează nici astăzi. Despre aceștia nu se scrie nimic.

Într-un astfel de context, da, ne punem întrebări. Este firesc. Dar preferăm să nu speculăm și să nu intrăm în jocul atacurilor fără dovezi. Ne concentrăm pe fapte, pe rezultate și pe relația corectă cu instituțiile cu care lucrăm. Cine are întrebări reale, este binevenit să le adreseze transparent – noi răspundem, cu deschidere.

Cum se raportează beneficiarii la procesele de digitalizare? Sunt realiști, recunosc beneficiile unui sistem digitalizat? 

Cred că este esențial să plecăm de la o premisă corectă: majoritatea instituțiilor publice din România nu au fost obișnuite să lucreze cu soluții digitale performante, iar acest lucru influențează percepția asupra digitalizării. Din experiența noastră personală de peste 10 ani și ca firmă specializată exclusiv pe digitalizare de mai bine de 4 ani, am lucrat cu sute de instituții și am observat un spectru larg de reacții.

Sunt beneficiari care pornesc cu așteptări realiste și bine fundamentate. Sunt alții care abia după implementarea soluției conștientizează cu adevărat valoarea ei. Un exemplu concret este Consiliul Județean Brașov, care și-a redus cu peste 95% consumul de hârtie. O spun datele lor contabile, nu eu. Un rezultat care pare simplu, dar care presupune o schimbare profundă de mentalitate. Digitalizarea este direcția către civilizație și competivitate nu doar la nivel național ci și la nivel european. Un alt exemplu este Direcția de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 6 din București, unde comunicarea cu persoanele juridice este complet digitală – fără nicio hârtie. Iar astfel de exemple nu sunt izolate. Un alt exemplu este Consiliul Județean Tulcea, unde nivelul de interconectivitate cu subordonatele și celelalte instituții din județ este foarte ridicat. Avem peste 100 de proiecte similare în toată țara. Asta înseamnă pentru noi România digitală – concretă, nu teoretică.

Un factor decisiv în succesul acestor implementări este faptul că în echipele noastre lucrează oameni care cunosc administrația publică. Nu vorbim doar despre programatori, ci despre specialiști care știu cum funcționează instituțiile și care pot traduce nevoile reale în soluții eficiente. Funcționarii, cei care folosesc zilnic aceste aplicații, realizează cum le simplifică munca și cât de mult îi ajuta pe cetățeni astfel de soluții tehnice.

Sigur, există și rezistență. Sunt oameni din sistemul public care s-au obișnuit cu ștampile, semnături și dosarele cu șină. Pentru unii, ideea de a lucra 100% digital pare greu de conceput. Dar, chiar și pentru acele persoane, în timp, beneficiile devin evidente. De aceea spun mereu: dacă reușim să extindem aceste exemple de bună practică, România nu doar că își va schimba imaginea la nivel european, dar are potențialul real de a ajunge în top 5 țări din UE la capitolul digitalizare. Digitalizarea este cea mai rapidă și sigură formă pentru reformă.

Credeți că în ritmul actual va reuși administrația din România să fie digitalizată?

Dacă ne raportăm strict la ritmul actual, aș spune că sunt șanse, dar nu suficiente. Avem un potențial uriaș, atât ca resursă umană, cât și ca finanțare – mai ales prin fonduri europene cum sunt cele din PNRR. Problema este că ritmul nu este constant și nu este unitar. Sunt instituții care au avansat enorm în doar câteva luni și altele care nici măcar nu și-au început transformarea digitală. Și atunci când o încep intră într-o spirală a intereselor și a neputinței, concluzia este una: soluții nefuncționale, bani europeni pierduți, cetățeni care nu beneficiază de pe urma acestor proiecte.

Digitalizarea reală nu înseamnă doar achiziția de software. Înseamnă procese revizuite, oameni instruiți, integrare între sisteme și, mai ales, asumare la nivel de leadership instituțional. Ori, în multe cazuri, încă se face digitalizare ca să fie bifată, nu ca să genereze un impact real.

Ca să reușim cu adevărat, trebuie să schimbăm două lucruri: mentalitatea și modul în care definim proiectele. Avem nevoie de oameni în administrație care să înțeleagă că digitalizarea este un factor pentru eficiență, transparență și încrederea cetățeanului. Și avem nevoie de proiecte care pornesc de la nevoile reale ale instituțiilor, nu de la soluții care pe hârtie suna bine și în realitate nu funcționează.

În concluzie, da, România poate fi digitalizată. Dar nu la ritmul actual. Dacă vrem rezultate, trebuie să accelerăm, să învățăm din proiectele care funcționează și să nu mai tolerăm compromisurile tehnice sau formale. Timpul nu mai este un aliat, ci o presiune.

Care sunt așteptările Aconnect Smart Software pentru următorii ani?

Ne-am propus să rămânem fideli misiunii noastre: să livram soluții digitale reale, funcționale și adaptate nevoilor administrației publice din România. Așteptările noastre sunt direct legate de ceea ce facem deja astăzi – și mai ales de impactul pe care îl vedem în instituțiile care ne-au devenit parteneri. Avem peste 100 de implementări în instituții publice locale și centrale care astăzi lucrează digital, au procese optimizate și, cel mai important, cetățeni care nu mai stau la cozi și nu mai sunt plimbați între ghișee. Pentru noi, digitalizarea nu este despre prezentări PowerPoint cu soluții software, ci despre oameni. Despre funcționari care lucrează mai eficient și despre cetățeni care interacționează simplu, rapid și transparent cu administrația. Dacă reușim să extindem aceste rezultate, România va fi nu doar digitalizată, ci și mai corectă, mai eficientă și mai apropiată de cetățeni.