Traficul comercial prin Strâmtoarea Hormuz a crescut puternic în ultima perioadă, aproape 200 de nave traversând ruta strategică săptămâna trecută, față de aproximativ 150 în săptămâna precedentă și numai 40 cu două săptămâni înainte, potrivit datelor UK Maritime Trade Operations (UKMTO), citate de New York Post. Revenirea traficului are loc pe fondul prezenței militare americane în regiune și al utilizării unei rute de navigație de-a lungul coastei Omanului.
Traficul prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii a revenit astfel la aproximativ 20% din nivelul înregistrat înaintea războiului, potrivit informațiilor citate de Zero Hedge.
Înaintea conflictului, prin Strâmtoarea Hormuz tranzita aproximativ o cincime din petrolul transportat pe mare la nivel mondial. „Se pare din ce în ce mai mult că Iranul a pierdut, cel puțin parțial, controlul asupra strâmtorii”, a declarat pentru CNN Homayoun Falakshahi, director pentru analiza pieței țițeiului la Kpler.
Dan Pickering, fondatorul Pickering Energy Partners, consideră că utilizarea rutei apropiate de Oman reprezintă în prezent opțiunea logică pentru operatorii navali.
„Ruta prin Oman este, fără îndoială, cea mai logică”, a afirmat acesta, arătând că navele pot evita astfel riscul asociat unor eventuale plăți către Teheran.
-
Trump: Consider Strâmtoarea Hormuz „teritoriu american”
Evoluția traficului survine după ce președintele american Donald Trump a făcut vineri o declarație neobișnuită referitoare la controlul asupra strâmtorii. „Nici măcar nu știm dacă am câștigat, pentru că eu consider Strâmtoarea Hormuz ca fiind teritoriu american în acest moment”, a declarat Trump în fața unei mulțimi din Carolina de Sud.
Axios a relatat anterior că armata americană a instituit un coridor maritim prin Strâmtoarea Hormuz, destinat facilitării navigației prin această zonă strategică. Potrivit corespondentului Axios pentru Orientul Mijlociu, Barak Ravid, care citează trei oficiali americani neidentificați, aproximativ 40 de petroliere ar fi traversat Hormuz vineri seara. „Vineri seara, aproximativ 16 milioane de barili de petrol au părăsit strâmtoarea prin canalul sudic”, a scris Ravid. Nu a fost precizat dacă toate cele 40 de petroliere au utilizat noul coridor maritim instituit de SUA.
Datele Bloomberg privind monitorizarea navelor indicau că sâmbătă au tranzitat strâmtoarea 13 nave, dintre care șapte se deplasau de la est la vest și șase în sens invers. În pofida revenirii, traficul rămâne semnificativ sub nivelurile normale.
-
Problema se mută de la petrol la motorină
Reluarea parțială a transporturilor prin Hormuz nu înseamnă însă că presiunile asupra pieței energetice mondiale au dispărut. Din contră, analiștii avertizează că problema critică se mută de pe piața țițeiului către cea a produselor petroliere rafinate, în special motorina.
Rezervele strategice de petrol sunt utilizate pentru compensarea unei părți din pierderile de producție și aprovizionare din regiunea Golfului. Dar existența unor cantități suplimentare de țiței nu rezolvă automat deficitul de capacitate de rafinare.
Jeff Currie, fostul șef al diviziei de mărfuri a Goldman Sachs și în prezent copreședinte al Abaxx Markets, atrage atenția tocmai asupra acestei diferențe. „Nimeni de pe planeta Pământ nu consumă țiței. Rafinăriile o fac. Toți ceilalți consumă benzină, motorină și combustibil pentru avioane, iar aceste piețe arată considerabil mai sumbre”, a declarat Currie pentru CNBC.
El a revenit ulterior asupra problemei, subliniind diferența dintre cotația petrolului și costul efectiv al combustibililor utilizați în economie. „Nu vă mai uitați la țiței. Nimeni nu îl consumă, în afară de rafinării. Economia funcționează pe benzină și motorină, iar acel coș ponderat în funcție de consum costă 165 de dolari, față de 85 de dolari pentru WTI”, a afirmat Currie.
-
Marja de rafinare a motorinei a depășit 100 de dolari/baril
Unul dintre cele mai clare semnale ale tensiunilor de pe piață a venit din evoluția marjelor de rafinare. Crack spread-ul motorinei americane – diferența dintre valoarea produsului rafinat și costul petrolului utilizat pentru producerea sa – a depășit 100 de dolari pe baril, înainte de a coborî din nou sub acest nivel vineri. Creșterea reflectă problemele simultane care afectează industria mondială de rafinare.
Pe de o parte, conflictul din Orientul Mijlociu a afectat capacitățile regionale și transporturile prin Hormuz. Pe de altă parte, atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au redus disponibilitatea produselor petroliere provenite de la unul dintre cei mai mari furnizori mondiali.
Combinația dintre perturbările din Orientul Mijlociu și reducerea capacităților de rafinare din Rusia riscă astfel să genereze presiuni puternice asupra pieței mondiale a motorinei înaintea iernii din emisfera nordică.
| Știri BVB