Ankara a respins miercuri poziţia Uniunii Europene privind respectarea drepturilor fundamentale, funcţionarea justiţiei în Turcia şi chestiunea Ciprului, exprimată în raportul blocului comunitar referitor la ţările candidate la aderare, calificând-o drept „preconcepută şi nedreaptă”, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
În raportul său anual privind extinderea Comisia Europeană a precizat că deşi UE are legături avansate cu Turcia în zone de interes reciproc, acţiunile în justiţie ale autorităţilor turce împotriva unor oficiali aleşi, figuri ale opoziţiei şi societăţii civile au provocat preocupări privind “aderarea la principiile democratice fundamentale” a Ankarei.
“Distanţa dintre obiectivul declarat al aderării la UE şi regresul înregistrat în privinţa criteriilor politice fundamentale s-a accentuat. Factorii care au dus la blocarea negocierilor de aderare în 2018 nu au fost încă soluţionaţi”, a mai menţionat Comisia în raport.
Turcia este candidată oficială la aderarea la UE din 1999, dar aderarea sa este de multă vreme îngheţată din cauza unor chestiuni precum bilanţul drepturilor omului sau regresul democratic, pe care Ankara le neagă.
Opoziţia turcă s-a confruntat cu o reprimare judiciară fără precedent, mai mulţi oficiali aleşi şi primari fiind deţinuţi, arestaţi sau demişi. Turcia a reprimat de asemenea unele organe mass-media şi a declanşat operaţiuni ample prin care a vizat grupuri din comunitatea LGBTQ+ despre care guvernul susţine că sunt menite să-i protejeze pe copii şi valorile familiei, care au atras critici puternice din partea grupurilor de apărare a drepturilor omului şi a UE.
Răspunzând raportului, Ministerul turc de Externe a precizat că concluziile raportului sunt lipsite de fundament şi arată “standarde duble”.
“Respingem afirmaţiile fără fundament conţinute în raport, în special cele privind criteriile politice şi domeniile justiţiei şi drepturilor fundamentale”, a replicat diplomaţia turcă.
De asemenea, a precizat MAE turc, concluziile raportului despre Cipru, în care blocul comunitar a respins apelul Turciei la o soluţie cu două state şi i-a criticat operaţiunile, prezenţa şi proiectele pe insulă, apără “poziţiile maximaliste” ale Greciei şi ale guvernului recunoscut internaţional cipriot grec, adăugând că acestea sunt “desprinse de realitate şi în contradicţie cu legea internaţională”.
Cipru a a fost divizat în urma unei invazii turce în 1974 după o lovitură de stat inspirată de Grecia. Insula rămână divizată între sudul grec cipriot recunoscut şi o Republică Turcă a Ciprului de Nord separatistă, pe care o recunoaşte doar Ankara. Turcia, care nu recunoaşte guvernul cipriot grec, a îndemnat în repetate rânduri în ultimii ani la o soluţie cu două state, pe care Cipru, Grecia şi UE o resping.
Ministerul a mai precizat că concluziile raportului care critică un acord de delimitare maritimă între Turcia şi Libia sunt “nule şi neavenite”.
| Știri BVB