Europa traversează un nou val de tensiuni sociale, cu manifestații de amploare în Franța, Belgia, Italia, Portugalia, Spania și Albania, pe fondul creșterii costului vieții, al crizei locuințelor, al problemelor din educație și al nemulțumirilor față de guverne. În Franța, protestele din 17 octombrie au degenerat în unele dintre cele mai violente confruntări din ultimii ani, soldate cu aproape 1.800 de persoane reținute, peste 500 de membri ai forțelor de ordine răniți și decesul unui manifestant care a suferit un stop cardiac. În Albania, bilanțul protestelor antiguvernamentale a ajuns la 272 de răniți, dintre care 169 de polițiști. În Spania, criza locuințelor a scos zeci de mii de oameni în stradă și a amplificat instabilitatea politică, premierul Pedro Sánchez convocând alegeri anticipate pentru 29 noiembrie.
Deși protestele nu reprezintă o mișcare coordonată la nivel european, ele evidențiază presiuni economice și sociale care se manifestă simultan în mai multe state.
Scumpirea energiei și carburanților, creșterea chiriilor, nemulțumirile privind salariile și finanțarea serviciilor publice se numără printre principalele motive ale mobilizărilor. În unele țări, manifestațiile au rămas predominant pașnice, în timp ce în Franța, Italia, Belgia și Albania au fost înregistrate confruntări între protestatari și forțele de ordine.
-
Franța: Aproape 1.800 de persoane reținute și peste 500 de membri ai forțelor de ordine răniți
Franța încearcă să evalueze pagubele provocate de protestele din 17 octombrie, după una dintre cele mai violente zile de manifestații din ultimii ani. Potrivit Reuters, peste o jumătate de milion de persoane au participat la demonstrații organizate în numeroase orașe, într-o mobilizare care a reunit mișcarea studențească și persoane nemulțumite de creșterea costului vieții și de deteriorarea serviciilor publice.
Sindicatul CGT a estimat participarea la aproximativ 800.000 de persoane. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat duminică, 18 octombrie, că aproximativ 1.800 de persoane au fost reținute la nivel național. Numai la Paris au fost efectuate 855 de rețineri, un nivel record, potrivit poliției.
Peste 500 de membri ai forțelor de ordine au fost răniți în timpul manifestațiilor, conform bilanțului prezentat de autorități. Un manifestant a murit după ce a suferit un stop cardiac în timpul demonstrațiilor de la Paris. Informațiile disponibile nu stabilesc că decesul ar fi fost provocat de o confruntare cu poliția.
Deși majoritatea participanților au manifestat pașnic, grupuri violente au atacat clădiri administrative, magazine și vehicule ale poliției.
La Limoges, un incendiu a distrus primăria istorică a orașului, construită în secolul al XIX-lea. La Paris, Marsilia, Bordeaux, Nisa și Strasbourg au fost raportate jafuri, incendieri și distrugeri. Poliția a utilizat gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru dispersarea grupurilor violente. Potrivit AFP, un adolescent de 17 ani și-a pierdut mâna dreaptă în urma exploziei unei grenade utilizate pentru controlul mulțimilor, în orașul Saint-Étienne.
Președintele Emmanuel Macron a condamnat violențele și a avertizat că persoanele responsabile pentru distrugeri și jafuri vor fi urmărite penal. Duminică au început ample operațiuni de curățare și evaluare a pagubelor în orașele afectate.
-
Macron, sub presiune politică după violențele de stradă
Amploarea incidentelor a declanșat o nouă confruntare politică în Franța. Guvernul și Marine Le Pen au atribuit o parte dintre violențe unor grupuri de extremă stângă.
Jean-Luc Mélenchon, care susținuse manifestațiile, a făcut apel la protestatari să nu participe la jafuri, precizând că asemenea acțiuni nu fac parte din metodele mișcării sale. În același timp, reprezentanți ai stângii au criticat gestionarea situației de către autorități. Protestele au loc într-un moment sensibil pentru președintele Emmanuel Macron, aflat în ultimele luni ale mandatului, înaintea alegerilor prezidențiale din 2027.
Manifestațiile din Franța au început în septembrie, pe fondul nemulțumirilor privind finanțarea educației și condițiile din școli, dar ulterior s-au extins la probleme economice mai ample. Creșterea prețurilor carburanților, alimentelor și serviciilor a contribuit la mobilizarea unor categorii sociale diferite.
Mișcarea „Vestelor Galbene”, care a organizat proteste ample începând din 2018, a
-
Albania: A șasea zi de proteste antiguvernamentale. 272 de persoane rănite, dintre care 169 de polițiști
Albania se confruntă cu o escaladare a protestelor antiguvernamentale, care au continuat duminică, 18 octombrie, pentru a șasea zi consecutiv. Potrivit AFP, sute de manifestanți s-au adunat în fața Ministerului Educației din Tirana, cerând demisia premierului Edi Rama.
Protestele au început pe fondul nemulțumirilor privind taxele universitare, condițiile de studiu și corupția, dar s-au transformat într-o mișcare antiguvernamentală mai amplă. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru dispersarea manifestanților.
Potrivit bilanțului comunicat de Ministerul albanez al Sănătății, 272 de persoane au fost rănite de la începutul protestelor, dintre care 169 de polițiști, 82 de manifestanți și 21 de trecători. Numai în urma violențelor de sâmbătă au fost raportate 65 de persoane rănite, inclusiv 37 de polițiști, iar 12 persoane au necesitat spitalizare. Sâmbătă, Tirana a înregistrat cele mai grave confruntări de la începutul mișcării. Manifestanții au aruncat cu pietre, cocktailuri Molotov, obiecte metalice și materiale pirotehnice spre forțele de ordine. Mai multe autoturisme și containere de gunoi au fost incendiate și utilizate pentru ridicarea unor baricade. În cursul nopții, un tribunal, sedii bancare și un oficiu poștal au fost incendiate sau grav avariate.
Potrivit AFP, poliția a utilizat gloanțe de cauciuc pentru prima dată de la începutul manifestațiilor.
-
Edi Rama refuză să demisioneze și invocă acțiunea unor „forțe externe”
Premierul Edi Rama a anunțat duminică faptul că nu intenționează să demisioneze. Într-o intervenție video publicată pe Facebook, acesta a susținut că protestele ar fi rezultatul acțiunii unor „forțe externe”. Ambasada Statelor Unite la Tirana a făcut apel la calm și reținere, solicitând respectarea dreptului la protest pașnic și evitarea violențelor. Actualele manifestații vin după mai multe luni de proteste antiguvernamentale, alimentate inclusiv de controversa privind un proiect turistic de lux asociat unor investiții legate de familia președintelui american Donald Trump. Instabilitatea politică și socială survine într-un moment în care Albania încearcă să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
-
Spania: Criza locuințelor scoate zeci de mii de oameni în stradă. Pedro Sánchez convoacă alegeri anticipate
În Spania, manifestațiile sunt alimentate în principal de creșterea accelerată a prețurilor locuințelor și chiriilor, într-un context de instabilitate politică. La începutul lunii octombrie, zeci de mii de persoane au participat la proteste în Madrid și în alte orașe, cerând măsuri pentru protejarea chiriașilor și îmbunătățirea accesului la locuințe. Potrivit AFP, la manifestația din Madrid din 3 octombrie au participat aproximativ 70.000 de persoane, conform autorităților, în timp ce organizatorii au estimat 500.000 de participanți. Protestele au fost organizate după ce Parlamentul spaniol a respins două măsuri propuse de Guvern pentru protecția chiriașilor. Acestea includeau prelungirea automată a contractelor de închiriere și restricții privind evacuarea persoanelor vulnerabile.
Propunerile au fost respinse după ce partidul separatist catalan Junts s-a alăturat Partidului Popular și formațiunii Vox în votul împotriva proiectelor. Unul dintre cazurile care au amplificat nemulțumirile a fost evacuarea unei pensionare în vârstă de 87 de ani dintr-un apartament din Madrid, unde locuise peste șapte decenii.
Potrivit activiștilor pentru drepturile chiriașilor, noul proprietar, o companie de investiții, solicitase o majorare a chiriei cu 275%. Ulterior, proprietarii au ajuns la un acord care permitea femeii să revină în locuință, la o chirie redusă. Cazul a devenit un simbol al dificultăților întâmpinate de chiriași. Conform datelor platformei imobiliare Idealista, citate de AFP, chiriile medii din Spania aproape s-au dublat în ultimul deceniu, în timp ce prețurile solicitate pentru locuințe au crescut cu aproximativ 90%. În acest context, organizațiile pentru drepturile chiriașilor au cerut inclusiv organizarea unei greve generale.
-
Alegeri anticipate pe 29 noiembrie
Criza locuințelor a amplificat și dificultățile politice ale Guvernului condus de Pedro Sánchez. Potrivit Euronews, premierul spaniol a convocat alegeri generale anticipate pentru 29 noiembrie 2026, după respingerea în Parlament a măsurilor privind locuințele. Decizia a venit într-un context politic deja tensionat, marcat de dificultățile coaliției guvernamentale de a obține majorități parlamentare.
Problema locuințelor a devenit una dintre principalele teme ale dezbaterii publice din Spania, pe fondul diferenței tot mai mari dintre veniturile populației și costurile locuirii.
-
Belgia: Proteste studențești și confruntări cu poliția la Bruxelles
În Belgia, câteva sute de persoane, majoritatea tineri, au protestat sâmbătă, 17 octombrie, în centrul Bruxellesului, într-o mobilizare influențată parțial de manifestațiile din Franța. Potrivit Reuters, organizațiile studențești contestă creșterea costurilor educației și reformele despre care consideră că ar putea limita accesul la învățământul superior. O parte dintre manifestanți au purtat măști și au scandat lozinci antifasciste. În timpul protestelor, unii participanți au aruncat obiecte spre forțele de ordine, iar poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Un martor Reuters a relatat că un autoturism a fost răsturnat. Ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a condamnat violențele și a anunțat că autoritățile vor utiliza mijloacele necesare pentru restabilirea ordinii publice. Manifestații au avut loc și la Liège, unde studenții au reclamat dificultățile de acces la educație și creșterea costurilor materialelor de studiu.
Protestele belgiene evidențiază nemulțumirile legate de accesibilitatea învățământului superior, într-un context de presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
-
Italia: Confruntări cu poliția la Milano și Bologna. Giorgia Meloni condamnă violențele
În Italia, manifestațiile împotriva creșterii costului vieții au degenerat în confruntări cu forțele de ordine la Milano și Bologna. La Milano, incidentele au avut loc în Piazza del Duomo, în apropierea catedralei și a galeriei comerciale Vittorio Emanuele II.
Potrivit Reuters, polițiștii au folosit gaze lacrimogene după ce au fost atacați cu pietre de grupuri desprinse din manifestație. Magazinele din zonă și-au închis temporar ușile, turiștii au părăsit centrul orașului, iar stația de metrou Duomo a fost închisă în timpul confruntărilor. La Bologna, poliția a utilizat tunuri cu apă pentru dispersarea protestatarilor, iar șapte persoane au fost arestate, potrivit agenției italiene ANSA. Premierul Giorgia Meloni a condamnat violențele, subliniind că dreptul la manifestație nu justifică transformarea orașelor în locuri de confruntare.
Manifestațiile au avut loc într-un context de nemulțumire privind scumpirea bunurilor și serviciilor și presiunile asupra puterii de cumpărare.
-
Portugalia: Zeci de mii de oameni au protestat la Lisabona. Prețurile locuințelor s-au dublat din 2017
În Portugalia, zeci de mii de persoane au participat sâmbătă la o manifestație organizată în centrul Lisabonei de CGTP, cea mai mare centrală sindicală din țară. Protestatarii au cerut majorarea salariilor și pensiilor, reducerea costului vieții și măsuri pentru îmbunătățirea accesului la locuințe.
Potrivit Reuters, prețurile proprietăților rezidențiale din Portugalia s-au mai mult decât dublat din 2017, iar chiriile aferente noilor contracte aproape s-au dublat.
Inflația a ajuns la 3,6% în septembrie, fiind alimentată de scumpirea alimentelor și carburanților. Prețurile combustibililor au crescut cu aproximativ 15% față de anul precedent, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Criza locuințelor afectează în special tinerii și persoanele cu venituri reduse, care întâmpină dificultăți în găsirea unor locuințe accesibile în marile orașe. Reuters prezintă situația unei cercetătoare în biologie în vârstă de 26 de ani, care câștigă aproximativ 1.300 de euro lunar și riscă să piardă locuința închiriată împreună cu partenerul său. Cei doi plătesc în prezent o chirie de 716 euro lunar, însă la reînnoirea contractului aceasta ar putea depăși 1.200 de euro.
Manifestația de la Lisabona a fost precedată de acțiuni ale activiștilor pentru locuințe accesibile în Porto, unde o tabără de corturi a fost evacuată de poliție.
Ministrul portughez pentru Afaceri Parlamentare, Carlos Abreu Amorim, a declarat că Guvernul nu va ceda presiunilor străzii și că sunt deja aplicate măsuri pentru rezolvarea problemelor semnalate.
-
Cine se află în spatele protestelor? Mobilizare sindicală, studențească și suspiciuni privind amplificarea online
Simultaneitatea manifestațiilor din mai multe țări europene ridică întrebări privind modul în care acestea au fost organizate și promovate. Totuși, informațiile disponibile nu demonstrează existența unei coordonări comune la nivel european.
În Franța, mobilizarea a reunit organizații studențești, sindicate și activiști ai mișcării „Vestelor Galbene”. O investigație publicată de cotidianul Le Monde a identificat aproximativ 12 conturi TikTok create sau redenumite în aceeași zi, care au promovat intens apelurile pentru manifestațiile din 17 octombrie. Unele conturi au utilizat imagini generate cu inteligență artificială și simboluri asociate „Vestelor Galbene”. Comportamentul acestora a ridicat suspiciuni privind existența unei amplificări coordonate a mesajelor.
Cu toate acestea, instituția franceză Viginum, responsabilă cu identificarea ingerințelor digitale străine, nu identificase, la momentul investigației, dovezi că mobilizarea ar fi fost declanșată de actori externi.
În Belgia, manifestațiile au fost susținute în principal de grupuri studențești, în timp ce în Portugalia organizatorul sindical CGTP și-a asumat public convocarea protestului. În Albania, premierul Edi Rama a acuzat implicarea unor „forțe externe”, fără să prezinte, în declarațiile relatate de AFP, dovezi care să demonstreze această acuzație. Prin urmare, nu există în prezent probe publice suficiente pentru a afirma că protestele din cele șase țări au fost comandate, finanțate sau coordonate de un actor comun.
-
Scumpirea energiei, criza locuințelor și problemele din educație, principalele surse ale nemulțumirilor
Dincolo de particularitățile fiecărei țări, protestele evidențiază o serie de probleme economice și sociale comune. Creșterea prețurilor la energie și carburanți afectează direct puterea de cumpărare și costurile de transport, iar scumpirea locuințelor pune presiune asupra bugetelor gospodăriilor. În Franța și Belgia, finanțarea educației și calitatea serviciilor publice au reprezentat motive importante de mobilizare.
În Portugalia și Spania, criza locuințelor a devenit una dintre principalele surse de nemulțumire socială. În Albania, protestele au o componentă politică mai pronunțată, pe fondul acuzațiilor de corupție și al solicitărilor de demisie a premierului. Aceste tensiuni apar într-un context în care guvernele europene se confruntă cu presiuni pentru controlul deficitelor bugetare și al datoriei publice.
Din perspectivă economică, continuarea protestelor poate complica eforturile de consolidare fiscală, dacă autoritățile decid să majoreze cheltuielile pentru sprijinirea populației sau pentru finanțarea serviciilor publice.
Pe de altă parte, reducerea cheltuielilor într-un moment de nemulțumire socială poate amplifica tensiunile, în special în sectoarele deja afectate de subfinanțare.
-
Europa se confruntă cu presiuni sociale într-un moment economic și politic sensibil
Manifestațiile din Franța, Belgia, Italia, Portugalia, Spania și Albania arată că nemulțumirile privind costul vieții, accesul la locuințe și calitatea serviciilor publice continuă să genereze mobilizări în mai multe state europene. În Franța, amploarea violențelor a provocat o criză de ordine publică și o confruntare politică privind responsabilitatea pentru incidente.
În Albania, protestele antiguvernamentale au escaladat, iar premierul Edi Rama refuză să demisioneze. În Spania, criza locuințelor a contribuit la agravarea instabilității politice și la convocarea alegerilor anticipate.
În Belgia, Italia și Portugalia, manifestațiile au adus în prim-plan problemele legate de educație, salarii, locuințe și puterea de cumpărare.
Deși protestele nu constituie o mișcare europeană unitară, ele transmit un semnal economic și social important: presiunile asupra nivelului de trai și dificultățile de acces la servicii publice și locuințe generează nemulțumiri într-un număr tot mai mare de state. Evoluția acestor mișcări va depinde de răspunsurile guvernelor, de situația economică și de capacitatea organizațiilor sindicale, studențești și civice de a menține mobilizarea.
| Știri BVB