Infrastructura Romanian AI Factory, dezvoltată în cadrul unui proiect european la care participă Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI Bucureşti), ar putea deveni complet operaţională în 2027, a declarat joi directorul general al institutului, Adrian Victor Vevera, la Forumul “Finanţe Digitale în Europa Centrală şi de Est”.
“Vreau să vorbesc despre proiectul nostru, Romanian AI Factory. Este un proiect european prin care începem să creăm prima infrastructură pentru inteligenţa artificială din România. Proiectul este deja semnat şi lucrăm la el. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică este entitatea gazdă a acestei infrastructuri. Împreună cu Politehnica şi alţi parteneri, facem parte dintr-un consorţiu pentru dezvoltarea aplicaţiilor….Sperăm ca anul viitor să avem totul finalizat, iar infrastructura să fie pregătită integral pentru utilizare”, a afirmat Vevera.
Potrivit acestuia, proiectul urmăreşte atât dezvoltarea infrastructurii tehnologice, cât şi crearea unui ecosistem pentru cercetare, formare şi utilizarea inteligenţei artificiale.
“Am început deja să creăm ecosistemul, pentru că, atunci când vom avea această infrastructură, vom putea asigura suveranitatea datelor noastre şi vom putea rula aplicaţii cu date confidenţiale. În acelaşi timp, vom putea pregăti oameni să utilizeze aplicaţii, să dezvolte aplicaţii şi să îmbunătăţească folosirea inteligenţei artificiale în activitatea de zi cu zi. Facem parte din reţeaua europeană de infrastructuri pentru inteligenţa artificială”, a explicat directorul general al ICI Bucureşti.
Referindu-se la utilizarea inteligenţei artificiale în operaţiunile financiare, acesta a subliniat că decizia finală trebuie să rămână în responsabilitatea oamenilor, iar sistemele autonome trebuie să poată fi oprite în situaţii de risc.
“Inteligenţa artificială este un instrument pentru noi. Îi putem acorda un anumit grad de autonomie, o putem utiliza ca ajutor, ca asistent, dar decizia finală trebuie să fie umană. Este foarte important să menţinem securitatea cibernetică, pentru că lucrăm cu multe date confidenţiale. Atunci când dezvoltăm sisteme de inteligenţă artificială bazate pe agenţi autonomi, trebuie să avem în vedere existenţa unui buton tehnologic de oprire, pentru situaţiile în care ceva merge într-o direcţie greşită”, a susţinut Vevera.
La rândul său, decanul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti, Mihnea Alexandru Moisescu, a atras atenţia că sistemele de inteligenţă artificială nu sunt încă pregătite să ia decizii complet autonome fără riscuri semnificative.
“Sistemele de inteligenţă artificială nu sunt, în opinia mea, pregătite în acest moment să ia decizii pe cont propriu, fără riscul major ca acestea să afecteze negativ procesele în care sunt implicate. Gândirea critică este foarte importantă, iar educaţia trebuie să pună accent pe modul în care oamenii interacţionează cu inteligenţa artificială şi analizează deciziile acesteia”, a explicat Moisescu.
În ceea ce priveşte supravegherea financiară, directorul Direcţiei Supraveghere Integrată din cadrul ASF, Paul Barangă, a arătat că instrumentele bazate pe inteligenţă artificială sunt deja utilizate în anumite activităţi de supraveghere, în timp ce altele se află în faza de testare.
“La nivel european, inteligenţa artificială este integrată în activităţile de supraveghere. Aceste instrumente sunt utilizate pentru prelucrarea datelor provenite de la entităţile financiare, analizarea informaţiilor publicate de companii şi identificarea comportamentelor neobişnuite de pe piaţă. Unele dintre aceste instrumente sunt deja integrate în activitatea operaţională zilnică, iar altele se află în faza de experimentare şi testare”, a precizat reprezentantul ASF.
Forumul “Finanţe Digitale în Europa Centrală şi de Est” a fost organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în colaborare cu Institutul de Studii Financiare (ISF).
| Știri BVB