Update articol:

Vladimir Putin: Rusia nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace

Vladimir Putin: Rusia nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace
 - poza 1 Vladimir Putin/ Foto: Alexey Danichev

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferinţa sa anuală de presă de vineri că Moscova “nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace”, informează Reuters.

Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit “unele semnale” că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale.

“Vedem, simţim şi ştim despre anumite semnale, inclusiv de la Kiev, că sunt dispuşi să intre într-un fel de dialog”, a declarat Putin la începutul discursului său adresat presei şi publicului, transmis în direct la televiziune.

Putin a insistat că “Rusia este “pregătită şi dispusă” să pună capăt războiului din Ucraina pe cale paşnică, “pe baza principiilor pe care a spus că le-a stabilit la Ministerul de Externe în 2024” şi “în cazul în care sunt eliminate cauzele originale care au provocat conflictul”.

Putin a reiterat că cel mai important dintre aceste principii este retragerea trupelor inamice din cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Rusia în 2022.

Războiul din Ucraina

Putin a prezentat o evaluare detaliată a situaţiei de pe câmpul de luptă, spunând că Rusia avansează de-a lungul întregii linii a frontului, iar forţele ucrainene sunt în retragere.

“Trupele noastre avansează de-a lungul întregii linii de contact… inamicul se retrage în toate direcţiile”, a declarat Putin.

De asemenea, el şi-a exprimat convingerea că armata rusă va obţine “noi succese (…) înainte de sfârşitul anului”, în special în Donbas şi Zaporojie.

Rusia susţine că în 2025 a cucerit peste 6.300 de kilometri pătraţi din teritoriul ucrainean, deşi surse independente estimează această suprafaţă la mai puţin de 5.000 de kilometri pătraţi, reprezentând mai puţin de 1% din teritoriul ţării vecine.

În total, Moscova pretinde că a cucerit aproape 94.000 de kilometri pătraţi în Ucraina din februarie 2022 – o suprafaţă similară ca mărime cu cea a Ungariei – aproximativ o cincime din ţară, notează EFE.

Putin despre activele ruseşti congelate: La un moment dat vor trebui să returneze ceea ce au furat

Locatarul de la Kremlin a avertizat totodată că ţările europene “vor trebui să returneze ceea ce au furat” “la un moment dat” şi că Moscova intenţionează să îşi recupereze activele blocate din cauza războiului din Ucraina prin mijloace legale.

“Furtul nu este cuvântul potrivit… Ceea ce încearcă să ne facă este un jaf sfruntat”, a apreciat Putin.

Preşedintele rus a transmis totodată că utilizarea activelor ruseşti pentru finanţarea Ucrainei ar putea avea “consecinţe grave”.

“Este un jaf. Dar de ce nu este posibil să se comită acest jaf? Pentru că consecinţele ar putea fi foarte grave”, a declarat Putin.

Liderii UE au decis vineri să împrumute bani pentru a finanţa apărarea Ucrainei împotriva Rusiei în următorii doi ani şi nu să folosească activele îngheţate ruseşti în acest scop, depăşind astfel diviziunile în privinţa unui plan fără precedent de a finanţa Kievul utilizând aceste active, scrie Reuters.

Cele 27 de state membre trebuiau să găsească o soluţie durabilă pentru a finanţa Ucraina, care risca să rămână fără bani încă din primul trimestru al anului viitor.

În octombrie, acestea s-au angajat să asigure, în următorii doi ani, cea mai mare parte a sprijinului financiar şi militar acordat Kievului, după decizia preşedintelui american Donald Trump de a întrerupe ajutorul SUA.

Aceste nevoi de finanţare au fost estimate la 137 de miliarde de euro, UE angajându-se să acopere două treimi, sau 90 de miliarde de euro. Restul urmează să fie asigurat de ceilalţi aliaţi ai Ucrainei, precum Norvegia şi Canada.

Cele 27 de state membre ale UE vor acorda Kievului un împrumut fără dobândă, finanţat din bugetul Uniunii Europene – o soluţie iniţial respinsă din cauza lipsei de consens.

Putin a primit circa 3 milioane de mesaje în acest an

Anul acesta, Kremlinul a decis să unifice linia telefonică directă şi conferinţa de presă, în cadrul căreia Putin răspunde la întrebările publicului rus şi ale jurnaliştilor din presa naţională şi internaţională.

Centrul responsabil de primirea întrebărilor din partea publicului rus a primit circa 3 milioane de mesaje în acest an, o cifră mai mare decât anul trecut.

Cel mai mare număr de întrebări a venit de la Moscova (15% din total), urmat de Sankt Petersburg şi regiunile Krasnodar, Rostov şi Sverdlovsk (Urali).

Aproape o cincime din mesaje s-au referit la politicile sociale ale statului rus, în special cele legate de pensionari, probleme familiale, asistenţă medicală, asistenţă pentru persoanele cu dizabilităţi şi subvenţii.

Acestea au fost urmate de subiecte legate de dezvoltarea infrastructurii, stat şi societate şi probleme legate de locuinţe, depăşind îngrijorările legate de războiul din Ucraina.

Evenimentul, intitulat “Rezultatele anului”, are loc în principala sală de expoziţii din Moscova, Gostini Dvor, şi combină din nou emisiunea sa TV de la linia directă cu o conferinţă de presă de amploare.

Discuţia este moderată de reporterul VGTRK, Pavel Zarubin, şi de jurnalista de la Canalul 1, Ekaterina Berezovskaia.

Timp de mulţi ani, joia a fost aleasă în mod tradiţional ca zi standard a săptămânii pentru astfel de evenimente. Acestea au avut loc joia de 28 de ori, conform calculelor TASS. Anul acesta, însă, evenimentul va avea loc vineri.