de Dan Pălăngean
România s-a situat anul trecut pe ultimul loc între statele membre UE (și) în ceea ce privește ponderea tinerilor care studiază și lucrează, conform datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de doar 2,3%, distanța a fost considerabilă chiar și față de alte state codașe la acest indicator, precum Slovacia (5,8%) și Ungaria (6,1%).
Pentru referință, menționăm că media europeană în materie a fost în 2023 de 25,7% (de peste zece ori mai mare decât în România !) iar statele în care se observă cele mai mari ponderi ale celor lucrează în timpul studiilor sunt Olanda (74,5%), Danemarca (52,6%) și Austria (46,2%). Ceea ce, în contextul în care avem simultan venituri relativ scăzute și deficit de forță de muncă, ar trebui să ne dea de gândit.
De reținut, la nivelul UE, doar 71,4% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani care se află într-un proces de formare profesională, au rămas în afara forței de muncă iar 2,9% s-au declarat disponibili pentru angajare și caută activ un angajament. La interesul persoanelor tinere pentru a munci, dacă ar avea unde, conduc Suedia (13,8%), Finlanda (8,3%) și Danemarca (6,9%).
Se poate observa ușor componenta culturală a problemei, dincolo de simpla abordare după necesități. De altfel, la capătul celălalt al scalei, se regăsesc Ungaria (0,4%), Cehia (0,8%) și Polonia (0,9%), aflate sub pragul de 1%. Pentru România nu au fost prezentate date certificate dar nivelul de 97,3% dintre tinerii care studiază și se află în afara forței de muncă, conduce la doar 0,4%, similar Ungariei.
Este o situație care ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie, întrucât se poate decela o decuplare destul de clară între performanța economică a României per total, ca PIB/locuitor și realitatea social-culturală, unde rămânerea în urmă se obervă tot mai clar în mentalitatea și capacitatea de interpretare critică a tinerilor.
| Știri BVB