Perspectivele României vor depinde de posibilitatea de a menține credibilitatea fiscală, permițând în același timp spațiu pentru investiții și reforme structurale care să sprijine creșterea pe termen mediu, potrivit unei analize Erste Group.
Datele privind PIB-ul pentru prima jumătate a anului sugerează că anul 2025 va marca încă o perioadă cu o creștere mult sub potențial, arată analiștii: “Chiar și așa, economia a demonstrat o rezistență mai mare decât se aștepta inițial. În funcție de evoluția celei de-a doua jumătăți a anului, există în continuare posibilitatea ca creșterea să surprindă în sens ascendent. O poziție prudent optimistă surprinde cel mai bine perspectivele actuale ale României. Deși rezistența este notabilă, dezechilibrele macroeconomice persistente și provocările structurale profunde continuă să amplifice riscurile externe, pe lângă cererea internă slabă, lăsând redresarea pe un teren fragil.”
În același timp, această rezistență maschează un act de echilibru delicat, mai noteaza Erste Group: “Consolidarea fiscală a devenit ancora centrală pentru credibilitatea politicilor. Eforturile guvernului de a reduce deficitele – printr-o combinație de măsuri fiscale și restricționare a cheltuielilor – s-au dovedit suficiente pentru a păstra ratingul de grad investițional al României. Această realizare nu este neglijabilă, având în vedere nevoile ridicate de finanțare ale țării și dependența de investitorii străini. Cu toate acestea, ajustarea nu este gratuită; o creștere mai lentă a investițiilor publice și un sprijin fiscal restrâns ar putea afecta dinamica PIB-ului, indicatorii estimativi indicând un impuls mai slab în a doua jumătate a anului.
Între timp, politica monetară rămâne constrânsă de o inflație încăpățânat de ridicată. Cu o moderare redusă față de finalul anului trecut, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate și peste intervalul țintă al Băncii Naționale a României. Factorii structurali – cum ar fi creșterea salariilor pe o piață a muncii încă tensionată, ajustările prețurilor administrate și efectele de primă și posibil de a doua rundă ale măsurilor fiscale – determină o reaccelerare a inflației în a doua jumătate a anului. Drept urmare, BNR are puțin spațiu de manevră pentru a reduce ratele de politică monetară fără a pune în pericol acreditările privind stabilitatea prețurilor și a dezancora așteptările inflaționiste. Prin urmare, este probabil ca banca centrală să mențină politica monetară mai strictă pentru mai mult timp decât ar fi sperat companiile și gospodăriile.”
În concluzie, ecuația macroeconomică a României este una de rezistență, sub presiune, mai transmite Erste: “Disciplina fiscală a restabilit încrederea investitorilor, dar cu prețul periclitării perspectivelor de creștere pe termen scurt. Inflația pierdea din avânt în prima jumătate a anului, deși a rămas prea ridicată pentru a permite relaxarea monetară. Interacțiunea dintre aceste forțe sugerează că perspectivele României vor depinde de posibilitatea de a menține credibilitatea fiscală, permițând în același timp spațiu pentru investiții și reforme structurale care să sprijine creșterea pe termen mediu.”