Șeful departamentului antiterorism al UE: Polițiștii ar trebui să poată citi conversațiile de pe WhatsApp

• Temerile că infracțiunile sunt comise și planificate pe platforme precum WhatsApp au dus la tot mai multe solicitări din partea autorităților de a avea acces la acestea.

Poliția ar trebui să aibă acces la anumite mesaje criptate end-to-end pentru a combate amenințările la adresa securității europene, a declarat pentru POLITICO coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, Bartjan Wegter.

Autoritățile de aplicare a legii și susținătorii confidențialității datelor dezbat de mult timp dacă datele de pe platforme precum WhatsApp, care criptează mesajele între expeditori și destinatari, ar trebui să fie puse la dispoziție pentru a ajuta la anchete. Autoritățile insistă că trecerea la astfel de servicii le blochează capacitatea de a intercepta comunicații critice pentru activitatea lor.
„Ne confruntăm cu o situație care devine insuportabilă, în care anchetatorii noștri își pierd capacitatea de a efectua investigații”, a declarat el în interviu.

Wegter este responsabil de furnizarea de recomandări și de facilitarea cooperării între capitalele UE. El ia cuvântul la reuniunile ministeriale și a fost implicat într-un grup de oficiali din domeniul aplicării legii cunoscut sub numele de Going Dark group, care a influențat strategia de securitate internă a UE. Această strategie a propus noi norme privind păstrarea datelor și acordarea accesului autorităților de aplicare a legii la date.

Autoritățile de aplicare a legii ar trebui să aibă acces la mesaje și alte informații, inclusiv metadate precum locația și ora mesajelor, a spus Wegter. Cu toate acestea, el a afirmat că acest lucru ar trebui să se facă de la caz la caz și ar trebui să fie „foarte strict reglementat”, la fel ca interceptarea tradițională a convorbirilor telefonice și alte tehnici de supraveghere.

Un raport publicat în decembrie anul trecut de Europol, agenția de poliție a UE, a identificat exemple de teroriști care își organizează și promovează activitățile pe chat-uri de grup criptate end-to-end, inclusiv ramura media sancționată a provinciei Khorasan a Statului Islamic, Al Azaim, și grupul neonazist Sturmjäger Division.

Wegter a avertizat că amenințarea la adresa Europei „rămâne ridicată”.

Cu toate acestea, propunerile de accesare a datelor s-au confruntat cu reacții negative semnificative din cauza preocupărilor legate de confidențialitate și securitate. O mare parte a dezbaterii se concentrează asupra faptului dacă este posibil din punct de vedere tehnic ca poliția să citească mesaje criptate fără a slăbi întregul sistem și a deschide ușa pentru actori rău intenționați, cum ar fi hackerii și guvernele autoritare.

Grupurile pentru drepturile civile, academicienii și cercetătorii au scris Comisiei Europene în luna mai, avertizând că planurile sale de securitate internă ar face exact acest lucru.

Companiile de tehnologie s-au opus, de asemenea, de mult timp oricăror eforturi de slăbire a criptării. Cu toate acestea, Wegter a declarat că dorește ca acestea să fie implicate în procesul de stabilire a legilor și a tehnologiei care ar oferi poliției acces la mesaje. „Cred că cei care concep încuietorile ar trebui să poată concepe și cheia”, a spus el.

„Putem asigura criptarea și putem avea un instrument sau o modalitate prin care anchetatorii noștri să poată accesa [datele] în cazuri individuale. Nu cred că este corect să spunem că, dacă ai o cheie, asta înseamnă că totul este deschis pentru toată lumea”, a spus el.

Wegter a susținut, de asemenea, că normele UE privind păstrarea datelor ar trebui actualizate pentru a stabili o perioadă minimă de păstrare a datelor de comunicații. Cu actualul mozaic de norme, anchetatorii se pot confrunta cu o „loterie” în ceea ce privește posibilitatea de a obține acces, a spus el.

Curtea supremă a UE a anulat legislația privind păstrarea datelor în anul 2014, dar gândirea curții a evoluat de atunci, a susținut Wegter.

O consultare publică a UE privind actualizarea normelor privind păstrarea datelor s-a încheiat vineri. Aceasta a strâns aproximativ 5 000 de răspunsuri, multe dintre ele provenind de la respondenți anonimi care se opun oricărei măsuri care ar spori supravegherea statului.