“În comparaţie cu bugetul iniţial, proiectul de rectificare prevede o majorare a veniturilor bugetare cu aproximativ 6,7 miliarde de lei şi o creştere a cheltuielilor bugetare cu circa 31,8 miliarde de lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului cash este de 8,4%, cu 1,36 pp peste ţinta din bugetul iniţial. Ţinta de venituri din proiectul de rectificare poate fi considerată, în ansamblu, ca fiind plauzibilă. Valori relativ optimiste previzionate pentru unele categorii de venituri sunt compensate de proiecţii prudente în cazul altora. Atingerea proiecţiilor de venituri, în
special în cazul agregatelor de TVA, accize şi contribuţii de asigurări, este influenţată pozitiv şi condiţionată de efectul prezumat al pachetului de măsuri adoptat în iulie 2025”, se arată în Opinia CF.
Conform documentului, analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de cheltuieli arată o ajustare a acestora în raport cu execuţia bugetară curentă (în special la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, cu asistenţa socială şi cu bunuri şi servicii), creând premisele pentru respectarea noilor ţinte propuse.
“Pe baza datelor disponibile, CF apreciază că noile coordonate ale construcţiei bugetare sunt compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025, sub rezerva unor riscuri care au fost evidenţiate în cadrul analizei. Este de notat că această nouă ţintă trebuie judecată în raport cu un deficit mai mare (în jur de 9% din PIB), ce se contura în lipsa unor măsuri de ajustare. Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influenţând execuţia bugetară începând cu luna septembrie. Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi însă considerabil mai mare în 2026, conducând la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă faţă de valorile foarte ridicate din anii anteriori. În ceea ce priveşte plafonul datoriei publice, conform metodologiei UE, acesta a fost majorat cu ocazia rectificării bugetare până la nivelul de 59,6% din PIB, faţă de 58,5% din PIB în momentul elaborării bugetului iniţial. Dacă nu ar fi adoptate măsuri de corecţie bugetară, într-un scenariu de tip no-policy change, ponderea datoriei publice în PIB ar avea o evoluţie explozivă, cu creşteri medii anuale de peste 6 pp, ajungând la 83% în 2029 şi depăşind pragul de 100% în 2032”, se arată în document.
Potrivit CF, această traiectorie profund nesustenabilă a datoriei publice evidenţiază urgenţa adoptării măsurilor de corecţie bugetară, deşi acestea sunt dureroase. Instituţia precizează că, în contextul noului cadru de guvernanţă al UE, sustenabilitatea datoriei publice este asigurată prin asumarea şi respectarea traiectoriei de corecţie a deficitului bugetar.
“Absorbţia fondurilor europene, resursă financiară esenţială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei şi menţinerea echilibrelor fiscal-bugetare şi financiar-valutare, s-a confruntat cu dificultăţi majore şi întârzieri semnificative legate în principal de slaba capacitate administrativă. La finele lunii august 2025, potrivit datelor MF, raportând rambursările de la CE în sumă de 3,2 miliarde euro la totalul alocărilor de 30,7 miliarde euro, rata de absorbţie efectivă (exclusiv avansuri) a Fondurilor Structurale şi de Coeziune din CFM 2021-2027 era de 10,4%. În cazul PNRR, la finele lunii august 2026, rata de absorbţie efectivă (exclusiv prefinanţări) era de 30,7%, cu menţiunea că prin revizuirea PNRR noua alocare pentru România a fost stabilită la nivelul de 21,6 miliarde euro”, se arată în document.
De asemenea, CF subliniază faptul că o rectificare ce mută ţinta de deficit bugetar pentru 2025 de la 7,04%, cum era în bugetul aprobat, la 8,4% din PIB ar putea fi considerată ca fiind “pozitivă”, dar ţinta iniţială de 7,04% era “departe de realitate, supraestimând venituri şi subestimând cheltuieli în mod deliberat – ceea ce a fost reliefat de documente ale instituţiilor internaţionale, ale CE, ale CF, ale unor analişti autohtoni”.
“În judecarea corecţiei bugetare în curs se cuvine să avem în vedere nivelul deficitului bugetar care s-ar înregistra într-un scenariu când nu s-ar adopta măsuri de ajustare, deşi este clar că pieţele ar fi reacţionat virulent la lipsa de măsuri de corecţie bugetară. Reperul ce indică natura rectificării bugetare din septembrie 2025 este un nivel al deficitului în jur de 9% din PIB (în scenariul no-policy change). Inferenţa este că rectificarea bugetară este negativă. Impactul măsurilor pentru 2025 ar fi de circa 0,6% din PIB, dacă nu se au în vedere optimizări în efectuarea de investiţii publice. Investiţiile publice (ce includ şi pe cele finanţate din bani europeni) ar fi, potrivit rectificării bugetare, de circa 8% din PIB, ceea ce este de pus în relaţie şi cu faptul că în 2026 se termină finanţarea din PNRR. Supracontractarea arată o programare financiară/bugetară defectuoasă, precum şi o conlucrare între MF şi MIPE ce ar trebui să fie mai bună”, se menţionează în document.
Potrivit CF, deficitul bugetar din România este “un exemplu flagrant” de dominanţă fiscală, care nu numai că vulnerabilizează accesul la finanţare şi refinanţare în sine, dar exercită şi o presiune mare asupra conduitei politicii monetare. Cererea agregată în exces alimentează inflaţia şi obligă banca centrală să menţină ratele de politică monetară la niveluri înalte.
“Corecţia bugetară este absolut necesară şi pentru a menţine încrederea în moneda naţională; corecţia poate preveni o fugă (un run) de monedă naţională”, arată CF.
| Știri BVB