“Execuţia bugetului general consolidat pentru primele nouă luni ale anului 2025 confirmă tendinţa de stabilizare a finanţelor publice. Deficitul bugetar s-a situat la 102,47 miliarde lei, reprezentând 5,39% din PIB, sub nivelul de 5,47% din PIB înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut”, precizează MF, potrivit Agerpres.
Veniturile totale au însumat 466,95 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creştere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,9 puncte procentuale, evoluţie susţinută în proporţii similare de veniturile curente (+0,44 pp) – cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize – şi de fondurile europene (+0,45 pp).
Potrivit MF, încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 43,85 miliarde lei, înregistrând o creştere de 20,1% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,9%), peste dinamica fondului de salarii din economie (10,5%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectoarele construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 154,84 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,5% (an/an), similară cu majorarea fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la Pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele nouă luni ale anului trecut (16,7 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2025, faţă de 13,2 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2024).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,72 miliarde lei, consemnând o creştere de 12,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici, iar încasările nete din TVA au totalizat 94,76 miliarde lei, marcând o creştere de 7,7% (an/an).
“Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,3%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (24,7 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2025, comparativ cu 22,6 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat”, precizează reprezentanţii ministerului.
În ceea ce priveşte veniturile din accize, acestea au însumat 35,69 miliarde lei, consemnând o creştere de 11,5% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+16%) şi accizele pentru produsele din tutun (8%).
“Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, subliniază sursa citată.
Veniturile nefiscale au însumat, în perioada menţionată, 41,12 miliarde lei, în creştere cu 6,9%, evoluţie susţinută de vărsămintele din veniturile nete ale BNR. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 35,02 miliarde lei, în creştere cu 42,8% (an/an).
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 569,43 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 29,1% din PIB la 29,9% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 126,67 miliarde lei, în creştere cu 6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Pe de altă parte, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 71,02 miliarde lei, în creştere cu 7,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale respectiv 4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 13,1% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost, în perioada ianuarie-septembrie 2025, de 39,94 miliarde lei, cu 13,32 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Şi cheltuielile cu asistenţa socială au crescut, cu 13,4%, la 187,86 miliarde lei. Nota publicată de MF explică faptul că evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 9 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,49 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 9,30 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (883,85 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 12,79 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 44,02 miliarde lei, în creştere cu 32,01% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, iar cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au totalizat 82,62 miliarde lei, cu 10,26% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 74,93 miliarde lei.
România a convenit cu Comisia Europeană să închidă anul cu un deficit de 8,4% din PIB.
| Știri BVB