Biroul preşedintelui Volodimir Zelenski a solicitat procurorului general al Ucrainei să ia în considerare iniţierea unor proceduri penale împotriva preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, potrivit unei scrisori făcute publice marţi, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Lukaşenko, un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a permis Moscovei să folosească teritoriul belarus pentru lansarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina în februarie 2022.
Biroul preşedintelui ucrainean a precizat în scrisoare că răspunde astfel unui apel lansat de un grup de opoziţie aflat în exil, Forumul Democratic din Belarus, care i-a solicitat lui Zelenski în luna mai să-l pună sub acuzare pe Lukaşenko pentru crime de război, genocid şi “terorism de stat”.
Această organizaţie a opoziţiei belaruse din exil îl acuză pe Lukaşenko de complicitate la războiul dus de Rusia în Ucraina şi la transferul forţat a cel puţin 2.442 de copii ucraineni în Belarus, transfer documentat de Laboratorul de cercetare umanitară al Universităţii Yale.
În 2023, Minskul a declarat că Belarus a găzduit temporar câţiva copii din Ucraina pentru a-i ajuta să se recupereze după traumele provocate de război.
Oleh Tatarov, un înalt funcţionar din cadrul administraţiei prezidenţiale de la Kiev, a informat Forumul Democratic din Belarus că solicitarea acestuia a fost transmisă parchetului pentru a “lua măsuri corespunzătoare” în cazul în care există temeiuri legale în acest sens.
Deşi în prezent nu există nicio perspectivă ca Lukaşenko să fie adus în faţa unui tribunal ucrainean, orice acuzaţii aduse împotriva sa ar putea fi folosite de Kiev şi de opoziţia belarusă ca argument pentru ca Occidentul să menţină presiunea asupra sa, chiar şi în timp ce acesta negociază cu administraţia preşedintelui Donald Trump pentru a obţine ridicarea mai multor sancţiuni americane în schimbul eliberării prizonierilor politici, notează Reuters.
Zelenski a adoptat o poziţie mai dură faţă de Lukaşenko în ultimul timp, transmiţându-i un ultimatum luna trecută prin care îi cerea să elimine dispozitivele despre care Kievul spunea că ajută dronele ruseşti să lovească Ucraina.
Lukaşenko a reiterat luna aceasta că nu îşi va trimite armata să lupte în războiul din Ucraina, spunându-le ofiţerilor şi absolvenţilor academiilor militare: “Nimeni nu vă va trimite la acest măcel!”.
Însă liderul de la Minsk l-a susţinut pe Putin în alte moduri, inclusiv prin faptul că a permis Moscovei să amplaseze rachete nucleare tactice în Belarus şi să utilizeze bazele militare şi poligoanele de antrenament ale ţării sale, mai notează Reuters.