- “În cadrul Grupului BVB, Depozitarul Central are un rol fundamental în asigurarea unei piețe de capital transparente, eficiente și sigure”
Anul 2025 marchează 30 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori București (BVB).
Instituția Bursei de Valori a fost restabilită în anul 1995, iar pe 20 noiembrie au fost realizate primele tranzacții. În prima ședință au fost realizate 45 de tranzacții, cu volum total de 905 acțiuni care au aparținut unui număr de 6 companii listate.
Silvia Buicănescu, director general al Depozitarului Central, ne-a transmis gândurile sale despre dezvoltarea pieței de capital.
***
Bursa de Valori București aniversează 30 de ani de la reînființare. Vă rog să ne spuneți cum ați început să luați parte la istoria BVB? Din cadrul cărei instituții? Care a fost parcursul dumneavoastră până la funcția de director general al Depozitarului Central?
Silvia Buicănescu: Fac parte din echipa extinsă a Bursei de Valori București de aproape 30 de ani, cu provocări și reușite, cu dificultăți și succese notabile, dar cu aceeași bucurie, pasiune, entuziasm și implicare ca la început. Pentru acest lucru sunt recunoscătoare, în primul rând, domnului Stere Farmache, sub îndrumarea căruia mi-am început cariera pe piața de capital, dar, în aceeași măsură, și colegilor mei, echipelor din care am făcut parte pe tot parcursul meu profesional.
În octombrie 1996, am început să lucrez ca expert financiar-bancar în Departamentul Participanți și Custodie al BVB timp de 2 ani și apoi în cadrul Departamentului Registru pentru încă 8 ani. După cei 10 ani la BVB, mi-am continuat activitatea în instituția nou creată de Bursa de Valori București, Depozitarul Central, mai întâi în cadrul Departamentului Participanți și Custodie, apoi ca director Operațiuni Decontare până în anul 2014. Din noiembrie 2014 și până în prezent sunt director general al Depozitarului Central. Practic, întreaga mea carieră profesională, mai puțin primul an după terminarea facultății, s-a desfășurat în cadrul Grupului BVB.
Cum ați văzut dezvoltarea pieței de capital?
Silvia Buicănescu: Dezvoltarea pieței de capital din România se simte altfel, mult mai profund și mai intens, când nu e doar observată, ci trăită efectiv, din perspectiva unui participant activ implicat în proiectele de infrastructură care au însemnat, de fapt, dezvoltarea acesteia. Fiecare proiect nou, fiecare provocare, fiecare reușită, fiecare obstacol depășit generează, deopotrivă, satisfacții mai mari, dar și dezamăgiri mai adânci, mai ales atunci când eforturile și energia investite nu conduc la rezultatul așteptat. Dar piața de capital din România a scris, de-a lungul vremii, o poveste de succes din care am avut oportunitatea să fac și eu parte, având o traiectorie – deși nu perfectă – ascendentă și evolutivă.
Începând cu reînființarea Bursei de Valori București din 1995, piața de capital din România a traversat mai multe etape importante de modernizare și maturizare, evoluând substanțial nu doar în termeni cantitativi – capitalizare, volume și valori de tranzacționare, număr emitenți listați și de produse tranzacționate etc. – ci și în termeni calitativi, în ceea ce privește infrastructura și deschiderea și integrarea în Uniunea Europeană.
Astfel, anul 2006 a marcat o cotitură decisivă în evoluția Bursei, devenind punctul de plecare al modernității pieței de capital românești. Atunci a fost creat Depozitarul Central, printr-un aport combinat, în numerar și în natură, realizat de BVB — o decizie cu profunde implicații strategice și instituționale. Nu a fost doar o reorganizare structurală, ci punctul de plecare al unei arhitecturi integrate a infrastructurii pieței de capital din România.
Decizia de înființare a Depozitarului Central a demonstrat maturitatea BVB, care a înțeles importanța separării riscurilor specifice infrastructurilor de tranzacționare și post-tranzacționare. Această abordare a aliniat piața de capital din România la standardele Uniunii Europene, chiar din momentul aderării țării noastre la blocul comunitar. În același timp, BVB a adoptat un model de integrare pe verticală, uzitat la acea vreme de multe burse dezvoltate, o strategie care a permis eficientizarea operațiunilor și controlul costurilor post-tranzacționare, în beneficiul tuturor participanților la piață.
Înființarea noii infrastructuri a însemnat, de fapt, dezvoltarea accelerată a pieței de capital din România, prin introducerea unor practici specifice piețelor mature și dezvoltate, prin standardizarea modului de procesare a unor operațiuni, prin conectarea la platforma pan-europeană dezvoltată de Eurosistem, TARGET2-Securities, dar și prin stabilirea de conexiuni directe cu Banca Națională a României și cu alți depozitari centrali internaționali. Această deschidere a permis diversificarea instrumentelor listate și extinderea orizontului pieței: de la tranzacționarea titlurilor de stat la BVB, la listări duale ale unor companii emitente, facilitarea accesului investitorilor români la instrumente financiare străine, decontări în alte monede decât cea națională, implementarea unor modele diverse de decontare, cu termene variabile de decontare etc.
Prin crearea Depozitarului Central s-a conturat o structură coerentă – Grupul Financiar BVB – care reunește funcțiile esențiale ale infrastructurii pieței, respectiv tranzacționarea și post-tranzacționarea. România dobândea astfel o infrastructură completă, interoperabilă și aliniată standardelor europene și internaționale, un pilon solid pentru dezvoltarea întregii piețe financiare. După integrarea în Uniunea Europeană, din ianuarie 2007, piața de capital din România a avut șansa să profite de o deschidere mai mare către investitori internaționali și de alinierea la reglementările și practicile de piață europene. A existat un interes crescut pentru piața românească, iar BVB a înregistrat o serie de creșteri semnificative ale capitalizării bursiere și ale volumelor de tranzacționare pe măsură ce au avut loc listări importante, a fost implementat sistemul alternativ de tranzacționare etc.
A urmat o perioadă în care piața de capital din România a intrat într-o fază de maturizare, iar Bursa de Valori București și Depozitarul Central au început să își îmbunătățească și să își rafineze infrastructura și să adopte standarde internaționale. Nu pot să nu menționez, la acest capitol, contribuția Depozitarului Central prin câteva proiecte capitale, care au oferit instrumentele de infrastructură pentru un ecosistem al pieței de capital modern și integrat. Astfel, în 2011, Depozitarul Central a pus la dispoziția pieței o nouă infrastructură de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, prin conectarea la rețeaua SWIFT. Prin implementarea acestui sistem de procesare automată integrată, Depozitarul Central a extins gama de opțiuni de conectare la sistemul său, oferind aceeași flexibilitate pe care o vedeam la depozitarii centrali din piețele majore din Uniunea Europeană, respectiv o interfață online – RoClear Arena Post-Trading, dezvoltată in-house de către colegii de la echipa de creație și dezvoltare sisteme a BVB – și o interfață automată integrată – RoClear SWIFT. Noul canal alternativ de conectare, care utilizează mesaje standard de decontare și reconciliere, conforme cu standardele internaționale și cu cele mai bune practici recomandate de Securities Market Practice Group, a fost foarte apreciat de custozii locali, custozii globali și investitorii străini instituționali, care erau obișnuiți cu această modalitate de operare standardizată și STP de pe piețele externe.
Un alt moment extrem de important pentru dezvoltarea pieței noastre de capital l-a reprezentat luna mai a anului 2012, când Depozitarul Central a semnat contractul-cadru de aderare la platforma pan-europeană de decontare TARGET2-Securities, dezvoltată de Eurosistem. Această decizie extrem de curajoasă ne-a adus multiple beneficii, atât din punct de vedere al armonizării accelerate cu cele mai bune practici europene privind decontarea și cu standardele aplicabile procesării evenimentelor corporative, cât și al sistemului tehnic de decontare și, nu în ultimul rând, din perspectiva vizibilității pieței noastre de capital în exteriorul granițelor țării.
Au mai fost multe alte proiecte ale Depozitarului cu impact semnificativ asupra dezvoltării pieței de capital din România, dar acestea sunt, după cum vedeți, foarte tehnice și, ca atare, dificil de prezentat în câteva cuvinte. În arhitectura oricărei piețe de capital, Bursa reprezintă interfața vizibilă – scena pe care se desfășoară activitatea pieței, acolo unde investitorii, companiile listate, intermediarii și publicul larg privesc dinamismul cotațiilor și energia tranzacțiilor. Undeva, ceva mai în spatele acestei scene, se află Depozitarul Central – partea mai puțin cunoscută, dar esențială, un veritabil motor tehnic al sistemului financiar. Dacă ar fi să fac o paralelă mai plastică, Bursa este clădirea pe care o vede și o vizitează toată lumea, iar Depozitarul este camera tehnică, centrala care asigură funcționarea întregii clădiri: cu siguranță, precizie, constanță și robustețe. Fără această „cameră”, confortul, siguranța și stabilitatea întregii clădiri nu ar fi posibile.
Care au fost cele mai grele momente ca director general al Depozitarului Central?
Silvia Buicănescu: Uitându-mă în urmă, nu aș asocia acest termen – „greu” – activității mele. Provocator? Sigur. Solicitant, interesant? În mod cert. Dar parcă nu „greu”; pentru că, oricât de complicate au părut anumite momente sau conjuncturi și oricât de mult efort au consumat anumite proiecte, atât eu, cât și colegii mei, le-am perceput și le-am rezolvat ca pe „business as usual”, care necesită atenție, seriozitate și implicare maximă, dar care furnizează, deopotrivă, satisfacții imense și experiență neprețuită.
Evident că există proiecte mai complexe, care consumă multe resurse de tot felul, a căror implementare nu este opțională și, poate, nu are efecte imediate, vizibile, măsurabile în termeni cantitativi. De exemplu, adaptarea la avalanșa continuă a schimbărilor de reglementare la nivel european sau național, care au termene nenegociabile și necesită o integrare complexă a acestora în cadrul de reglementare și în sistemele deja existente, ceea ce poate implica investiții majore în infrastructură și modificări semnificative ale modului obișnuit de operare.
De asemenea, pe măsură ce piața de capital se dezvoltă și se diversifică, implementarea unor proiecte de modernizare, cum ar fi utilizarea noilor tehnologii, digitalizarea proceselor și oferirea unor noi servicii, presupun multă muncă, dedicare, concentrare, creativitate și efort. Aceste inițiative sunt costisitoare, complexe și necesită o coordonare eficientă între toate părțile interesate: autorități de reglementare și supraveghere, investitori, intermediari, companii emitente etc.
Cred că cel mai solicitant aspect mi se pare această necesitate permanentă de a găsi un echilibru între rolul nostru de infrastructură, care trebuie să fie sigură și robustă, să respecte toate standardele și reglementările europene și naționale, să asigure servicii cât mai diversificate, pentru toate categoriile de utilizatori, la prețuri cât mai accesibile, care să permită dezvoltarea întregului ecosistem al pieței de capital și, nu în ultimul rând, să asigure un return echitabil acționarilor săi.
Deși au existat provocări multiple, unele externe și altele interne, legate de reglementări, tehnologie, securitate cibernetică, managementul echipelor, dar și de asigurarea unei bune colaborări cu toți actorii pieței de capital, consider că fiecare dintre aceste momente reprezintă o oportunitate de a demonstra profesionalism, flexibilitate, reziliență și capacitatea de a naviga într-un mediu financiar global tot mai complex și mai dinamic.
Dar cele mai frumoase?
Silvia Buicănescu: Am trăit foarte multe momente frumoase alături de echipa Depozitarului Central, care au marcat atât reușite ale instituției, dar mai ales bucuria de a face parte dintr-o echipă unită și omogenă. Împărtășesc, alături de colegii mei, bucuria fiecărei realizări semnificative, atât pentru Depozitarul Central, cât și pentru piața de capital în ansamblu. Aceste momente sunt legate de progresul continuu al pieței, de succesul implementării unor proiecte strategice și de contribuția personală la dezvoltarea infrastructurii financiare – pentru că sentimentul de a fi parte dintr-o schimbare pozitivă semnificativă este una dintre cele mai mari recompense ale unui director general.
În această notă, nu pot să nu îmi amintesc bucuria intensă a întregii echipe a Depozitarului Central când, în 2014, am reușit să implementăm cu succes două proiecte strategice pentru piața de capital din România: separarea sistemelor de tranzacționare și post-tranzacționare și trecerea la termenul de decontare T+2, în același moment cu alte 26 de piețe din UE. A fost un efort comun al tuturor participanților la piață, al autorităților – Autoritatea de Supraveghere Financiară și Banca Națională a României – și al întregului Grup BVB.
Sau anul 2015, când am implementat distribuția centralizată, prin intermediul Depozitarului Central, a dividendelor și a altor sume de bani cuvenite deținătorilor de instrumente financiare, care a însemnat o revoluție în termeni de standardizare și predictibilitate în ceea ce privește aceste plăți. Sau când, în același an, ne-am conectat, chiar din primul val, la platforma de decontare pan-europeană TARGET2-Securities, printr-o interfață dezvoltată din nou in-house, ceea ce ne-a adus ulterior, pe lângă multiplele beneficii despre care aminteam mai devreme, și posibilitatea decontării în euro, în banii băncii centrale, a tranzacțiilor încheiate la BVB cu instrumente financiare denominate în euro.
Sau anul 2017, când am dezvoltat un nou sistem pentru procesarea standardizată, conform standardelor internaționale, a evenimentelor corporative desfășurate de emitenți, ceea ce a facilitat și a eficientizat comunicarea dintre emitenți și acționarii lor, în ambele sensuri, și a ușurat semnificativ munca intermediarilor, brokeri și custozi.
Sau anul 2019, când am obținut noua licență de funcționare ca depozitar central, conform cerințelor CSDR – noul regulament european aplicabil tuturor depozitarilor centrali din UE – în urma unui proces de evaluare intens și riguros, desfășurat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Națională a României și Banca Centrală Europeană, proces care s-a întins pe parcursul a 2 ani.
Sau anul 2020, când România a fost promovată de la statutul de Piață de Frontieră la statutul de Piață Emergentă Secundară de către furnizorul global de indici FTSE Russell. Această reușită a confirmat progresul și evoluția pieței de capital românești și am fost foarte mândri de contribuția semnificativă a Depozitarului Central la îndeplinirea criteriilor calitative necesare pentru această promovare și de participarea noastră la un proiect de țară ce impactează pozitiv, pe termen lung, industria financiară din România.
De asemenea, împărtășirea succesului și recunoașterea externă pe care Depozitarul Central le-a obținut de-a lungul timpului sunt alte motive de bucurie pentru mine și echipa mea. Faptul că, doi ani consecutiv, Depozitarul Central a obținut, în cadrul Forumului anual GLEIS, premiul pentru cea mai performantă Unitate de Operare Locală pentru emiterea codurilor LEI la categoria small-cap certifică atât nivelul ridicat de profesionalism al serviciilor oferite de către Depozitarul Central, dar mai ales reprezintă o recunoaștere importantă a eforturilor și realizărilor instituției de către alte piețe financiare sau autorități internaționale.
Mai sunt foarte multe alte momente de care îmi amintesc cu mândrie și cu mare plăcere, însă, din perspectivă personală, cea mai mare bucurie o reprezintă faptul că Depozitarul Central a crescut și a cultivat o echipă de succes, care integrează personalități și expertize diverse, caractere diferite și abilități individuale care reușesc o sinergie ce generează profesionalism, rigoare și responsabilitate, dar și progres și evoluție. Sunt mândră de toți colegii mei și le mulțumesc pentru modul în care, zi de zi, fiecare contribuie la buna funcționare a instituției, la proiectele în dezvoltare și la o atmosferă de lucru care mă face să vin cu plăcere la serviciu, chiar și după atâția ani.
Cum vedeți în prezent Bursa de Valori București și evoluția pieței de capital? Care este rolul Depozitarului în cadrul grupului BVB?
Silvia Buicănescu: Bursa de Valori București se află într-un proces continuu de dezvoltare și consolidare, însă evoluția pieței de capital din România rămâne influențată de mulți factori externi – economici, politici –, dar și de încrederea investitorilor.
Bursa de Valori București și piața de capital din România au un potențial semnificativ de creștere, dar există în continuare provocările știute legate de lichiditate, educație financiară, reglementări și integrare europeană. O mai mare transparență, stabilitate și uniformitate în reglementări și o educație financiară extinsă ar putea sprijini dezvoltarea pieței, iar investitorii de retail locali și cei instituționali internaționali ar putea găsi piața de capital din România ca pe o destinație investițională atractivă pe termen mediu și lung.
În cadrul Grupului BVB, Depozitarul Central are un rol fundamental în asigurarea unei piețe de capital transparente, eficiente și sigure. Prin activitatea sa de decontare, registru și gestionare a riscurilor, Depozitarul Central contribuie semnificativ la stabilitatea și încrederea în piața financiară din România. Furnizăm servicii centrale de administrare a conturilor de titluri de valoare, servicii de compensare și decontare locală pentru instrumentele financiare tranzacționate la Bursa de Valori București, servicii de decontare transfrontalieră prin intermediul legăturilor stabilite cu alți depozitari centrali, servicii de registru, inclusiv servicii de procesare a evenimentelor corporative, precum și multe alte servicii pentru emitenții și deținătorii de instrumente financiare, dar și pentru intermediari, brokeri și custozi.
Depozitarul joacă un rol central, după cum îi spune și numele, ca infrastructură a pieței de capital din România, furnizând servicii esențiale pentru toți stakeholderii, fie că vorbim de sistemul de tranzacționare, de companiile listate, de investitori sau de intermediari, asigurând astfel buna funcționare a acestei piețe.
Cum vedeți viitorul Bursei de Valori București? Ce mesaj aveți la acest moment aniversar?
Silvia Buicănescu: Viitorul Bursei de Valori București este unul plin de oportunități, dar și de provocări, iar aniversarea celor 30 de ani de activitate este un moment foarte bun pentru a reflecta asupra evoluției pieței de capital din România și asupra direcției viitoare.
Cu această ocazie, este important să recunoaștem și să sărbătorim realizările și progresele făcute, dar și să privim cu încredere spre viitor. BVB a devenit un pilon esențial al economiei românești, facilitând accesul la capital pentru companii și oferind investitorilor oportunități de a-și diversifica portofoliile.
În acești 30 de ani, Bursa din București a fost martora unor schimbări majore în economie și în contextul global. De la începuturi modeste, BVB a crescut, s-a transformat și a devenit un punct central pe piața financiară din România. Pentru viitor, este esențial ca BVB să își consolideze rolul de motor al dezvoltării economice și să rămână adaptabilă la schimbările din peisajul global. Doar prin inovare constantă, atragerea de noi investitori și companii și prin menținerea unui mediu de reglementare stabil și transparent, BVB va putea să își asigure un loc important pe harta piețelor financiare din Europa și din lume.
Mesajul meu pentru BVB, la acest moment aniversar, este unul de recunoaștere a realizărilor și, în același timp, un îndemn să continuăm împreună drumul ascendent. De asemenea, este important să consolidăm construcția unei piețe de capital moderne, deschise și sustenabile, în care investitorii să aibă încredere, iar companiile să poată să își găsească resursele necesare pentru a crește și a se dezvolta.
La mulți ani, Bursa de Valori București, și mult succes și în următorii 30 de ani!
| Știri BVB