Discuțiile de la summitul climatic COP30 din Brazilia au fost întrerupte joi după ce un incendiu a izbucnit în sala de negocieri, provocând evacuarea participanților chiar în momentul în care negociatorii se pregăteau să încheie un acord pentru consolidarea eforturilor internaționale în domeniul climatic, scrie Reuters.
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a făcut apel mai devreme în cursul zilei la încheierea unui acord la summitul din orașul amazonian Belem, salutând apelurile unor părți la claritate cu privire la subiectul fierbinte al renunțării la combustibilii fosili.
Mai sunt mai puțin de 24 de ore până la sfârșitul summitului programat pentru a se ajunge la un consens între cele aproape 200 de țări participante. Țara gazdă, Brazilia, a prezentat acordul ca un pas crucial către intensificarea acțiunilor internaționale privind clima și demonstrarea faptului că există un sprijin larg pentru accelerarea transformării decenilor de promisiuni și angajamente asumate la summiturile COP în acțiuni concrete.
La scurt timp după ora prânzului, însă, imaginile camerelor de securitate au arătat flăcări izbucnind într-un pavilion expozițional și răspândindu-se rapid pe o structură internă din țesătură care acoperea pereții și tavanul clădirii, înainte de a fi stinse.
Treisprezece persoane au fost tratate pentru inhalare de fum la fața locului, au spus organizatorii. Pompierii locali au declarat că incendiul a fost probabil cauzat de un echipament electric, probabil un cuptor cu microunde, și a fost stins în șase minute.
Mii de delegați au fost evacuați, iar personalul de securitate a format un cordon uman în hol.
Joi, Brazilia a distribuit un proiect de propunere pentru o parte din acordul COP30 între unele guverne, care nu includea o foaie de parcurs pentru renunțarea la combustibilii fosili.
Emisiile provenite din arderea combustibililor fosili rețin căldura în atmosfera terestră și sunt de departe cel mai mare factor care contribuie la încălzirea globală.
Proiectul de propunere, văzut de Reuters, includea și alte elemente ale acordului.
Acesta prevedea că țările vor solicita triplarea finanțării disponibile pentru a ajuta națiunile să se adapteze la schimbările climatice până în 2030, față de nivelurile din 2025. Cu toate acestea, nu specifica dacă acești bani vor fi furnizați direct de guvernele bogate sau din alte surse, inclusiv bănci de dezvoltare sau sectorul privat.
Președinția COP30 a Braziliei nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii cu privire la proiectul de text.
Unii negociatori au declarat că lucrau la proiectul de text cu puțin timp înainte ca locul de desfășurare a COP să fie evacuat din cauza incendiului. Alții au spus că nu li s-a comunicat acest lucru.
La summiturile COP, este obișnuit ca președinția să discute un text cu grupuri mici de țări, înainte de a reuni toate guvernele pentru a aproba acordul final.
DIVIZIUNEA PRIVIND COMBUSTIBILII FOSILI
Negocierile de două săptămâni s-au blocat în jurul a două probleme – viitorul combustibililor fosili și finanțarea combaterii schimbărilor climatice – care scot la iveală divergențele dintre blocurile de negociere ale țărilor occidentale bogate, producătorii de petrol și statele mai mici, cele mai vulnerabile la schimbările climatice.
Urmând exemplul Braziliei, zeci de țări, atât dezvoltate, cât și în curs de dezvoltare, au făcut presiuni pentru elaborarea unei foi de parcurs care să stabilească modul în care țările ar trebui să renunțe la combustibilii fosili.
Alte țări, inclusiv unele producătoare de combustibili fosili, se opun.
Summitul climatic COP28 din 2023 a convenit, după discuții îndelungate, asupra unei tranziții, dar țările nu au stabilit cum – sau când – aceasta va avea loc.
„Sunt perfect convins că un compromis este posibil”, a declarat Guterres.
ADAPTAREA LA SCHIMBARE
Un alt punct sensibil în negocierile este reticența unor țări mai bogate de a garanta finanțarea pentru a ajuta țările mai sărace să se adapteze la schimbările climatice, potrivit a trei surse implicate în discuții.
Țările în curs de dezvoltare sunt deja profund neîncrezătoare în promisiunea de finanțare climatică în valoare de 300 de miliarde de dolari făcută anul trecut la conferința COP29 de la Baku, mai ales că Statele Unite se retrag din cooperarea climatică sub președinția lui Donald Trump.
O parte din finanțarea climatică existentă a fost direcționată către proiecte ciudate, inclusiv unele care canalizează miliarde de dolari înapoi către țările bogate, potrivit unor rapoarte anterioare ale Reuters.
„În acest moment, oamenii noștri își pierd viețile și mijloacele de trai din cauza furtunilor de o intensitate fără precedent, cauzate de încălzirea mărilor”, a declarat Steven Victor, ministrul agriculturii, pescuitului și mediului din statul insular Palau din Pacific.
„Dacă părăsim Belem fără un rezultat transformator în ceea ce privește adaptarea pentru cei mai vulnerabili din lume, va fi un eșec”, a spus el.
Oficialii europeni au declarat că sunt de acord că finanțarea adaptării este importantă, dar că nu au fost autorizați să accepte noi obiective.