Italia avea cel mai redus rating de credit în G7 (grupul statelor puternic industrializate). Dar vineri Moody’s a revizuit în creştere, cu o treaptă, ratingul de credit al Italiei, la “Baa2”, perspectiva atribuită fiind acum stabilă.
“Revizuirea în creştere a ratingului reflectă stabilitatea politică care îmbunătăţeşte eficienţa reformelor economice şi fiscale, şi investiţiile implementate în cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă (PNNR)”, se arată în raportul Moody’s.
În 2018, ratingul Italiei fusese revizuit în scădere de Moody’s la “Baa3”, ultima treaptă din categoria “investment grade”. A fost încheierea unui ciclu de reduceri care a început în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro. Iar în august 2022, Moody’s a înrăutăţit perspectiva atribuită ratingului celei de-a treia economii a zonei euro la negativă. Curând după aceea, Giorgia Meloni a ajuns la putere, iar ameninţarea retrogradării ratingului a umbrit primul an de guvernare, înainte ca situaţia să se îmbunătăţească, spre finalul lui 2023.
De atunci, Guvernul a luat măsuri pentru stabilizarea datoriei, care este în continuare a doua cea mai mare din zona euro, după cea a Greciei. În plus, deficitul bugetar al Italiei a scăzut anul acesta sub pragul impus de UE, de 3% din PIB. Reducerea deficitului sub 3% din PIB anul acesta va permite Italiei să iasă din procedura de deficit excesiv (EDP), demarată de Bruxelles în 2024.
“Ne aşteptăm ca povara datoriei ridicate a Italiei să scadă gradual din 2027”, se arată în raportul Moody’s.
În aprilie, agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a revizuit în creştere a ratingul Italiei, iar în septembrie o decizie similară a fost anunţată de Fitch Ratings.
Şi alte agenţii mai mici, Morningstar DBRS şi Scope Ratings, au îmbunătăţit de asemenea calificativele acordate Italiei.
Decizia Moody’s este rezultatul eforturilor fiscale ale ţării, a comentat ministrul italian de Finanţe, Giancarlo Giorgetti.
Noi îmbunătăţiri ale finanţelor publice rămân dificil de realizat în viitor, într-un moment în care datoria rămâne peste 130% din PIB, iar creşterea economică este estimată la doar 0,5% anul acesta.