Actualele evaluări indică o nouă înrăutăţire a perspectivei inflaţiei faţă de previziunile anterioare, în special în prima parte a orizontului de prognoză, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 12 noiembrie.
Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, evoluând pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea estimată în proiecţia precedentă.
“În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări relevă o nouă înrăutăţire a perspectivei inflaţiei în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă. Totodată, după corecţia descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea va descreşte într-un ritm relativ lent şi de la un nivel sensibil superior celui previzionat anterior, reintrând în intervalul ţintei în trimestrul I 2027 – cu o întârziere de un semestru faţă de prognoza din august -, şi menţinându-se la niveluri mai ridicate până la finele orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecţiei să se reducă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, faţă de valorile de 3,0% şi 2,7% previzionate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, au semnalat membrii Consiliului”, se arată în minuta BNR.
Conform sursei citate, responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei inflaţiei sunt efectele directe tranzitorii peste aşteptări exercitate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, care au antrenat creşteri considerabile de dinamică atât pe ansamblul componentelor exogene ale IPC, cât şi la nivelul inflaţiei de bază. S-a observat că, în condiţiile date, acţiunea factorilor pe partea ofertei va redeveni doar uşor dezinflaţionistă pe orizontul apropiat de timp – în principal pe seama unor efecte de bază manifestate pe segmentele produse din tutun, combustibili şi preţuri administrate -, dar îşi va accentua puternic acest caracter în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amplelor efecte inflaţioniste directe generate de eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi de majorarea impozitelor indirecte, relevă sursa citată.
Urcarea ratei anuale a inflaţiei şi cantonarea acesteia în următoarele trei trimestre pe un palier ridicat şi superior celui previzionat anterior este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mai lung, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând şi deviaţia amplă şi prelungită de la intervalul ţintei a dinamicii inflaţiei din ultimii ani, precum şi riscurile venite din evoluţia pe termen scurt a preţurilor alimentelor şi gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu.
“Au fost subliniate însă în mod repetat natura şocurilor ce au provocat actualul puseu inflaţionist, precum şi caracterul tranzitoriu al efectelor inflaţioniste directe exercitate, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflaţiei, reconfirmată, de altfel, de noua prognoză pe termen mediu. În acelaşi timp, membrii Consiliului au reliefat implicaţiile asupra cererii de consum şi a activităţii investiţionale ale pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate din acest an, apreciind în mod unanim că, într-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflaţionist să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din ultimii ani”, se menţionează în minuta BNR.
Totodată, s-a observat că presiunile factorilor fundamentali îşi vor păstra caracterul inflaţionist pe orizontul apropiat de timp – în principal sub influenţa dinamicii costurilor salariale din sectorul privat -, dar vor deveni apoi dezinflaţioniste şi se vor intensifica progresiv, în condiţiile în care deficitul de cerere agregată este aşteptat să se adâncească relativ alert până la finele anului viitor, pe fondul progresului corecţiei bugetare iniţiate în 2025.
Relevante din perspectiva acţiunii factorilor fundamentali au fost considerate şi efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populaţiei sub impactul creşterii ample a ratei anuale a inflaţiei, precum şi probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecţiei în raport cu anul 2024, prin mărirea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial, transmit reprezentanţii BNR.
“Dinamica anuală a inflaţiei de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului viitor de efectele tranzitorii peste aşteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum şi de nivelurile crescute ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistenţă a acestei componente a inflaţiei, mai ales în prima parte a orizontului prognozei, au arătat membrii Consiliului”, arată minuta BNR.
În acelaşi timp, s-a sesizat că efecte dezinflaţioniste moderate şi ceva mai temperate decât în proiecţia precedentă vor decurge din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, inclusiv pe fondul evoluţiei cursului de schimb leu/euro, în timp ce anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt vor cunoaşte o corecţie descendentă relativ mai pronunţată în trimestrul III 2026, odată cu producerea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte din anul curent.
În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat se va reduce probabil doar uşor în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie mult mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior corecţiei descendente din trimestrul III 2026, va descreşte ceva mai lent decât în prognoza precedentă, coborând spre finele orizontului proiecţiei marginal sub punctul central al ţintei.
Astfel, ea este aşteptată să se situeze la 8,1% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 6,8% previzionat anterior, şi să scadă în a doua parte a orizontului proiecţiei până la 3,8% în decembrie 2026 şi la 2,3% în septembrie 2027, faţă de nivelurile de 2,7%, respectiv 2,0% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, au subliniat membrii Consiliului.
Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că evaluările continuă să indice o creştere economică modestă pe ansamblul perioadei 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară şi al persistenţei ratei înalte a inflaţiei până la mijlocul anului viitor – de natură să afecteze venitul disponibil real al populaţiei -, dar şi pe fondul redresării ceva mai dinamice a cererii externe şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o adâncire relativ alertă a deficitului de cerere agregată până la finele anului viitor, şi ceva mai pronunţată decât s-a anticipat anterior, succedată doar de o uşoară restrângere a acestuia în primele trei trimestre din 2027, au remarcat membrii Consiliului.
“S-a sesizat că, într-o astfel de conjunctură, consumul gospodăriilor populaţiei este aşteptat să-şi frâneze creşterea în 2025-2026 în raport cu anul 2024, în timp ce formarea brută de capital fix va redeveni şi va rămâne probabil principalul determinant al avansului economiei, în condiţiile unor creşteri anuale relativ robuste, reflectând efectele atragerii şi utilizării unui volum mărit de fonduri europene, dar şi implicaţiile procesului de consolidare bugetară şi ale evoluţiilor economice pe plan european, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale, au remarcat membrii Consiliului”, potrivit BNR.
Totodată, s-a observat că, în corelaţie cu conduita prezumată a politicii fiscale, evoluţia exportului net îşi va reduce semnificativ impactul contracţionist în 2025, iar în 2026 va redeveni uşor expansionistă, pe fondul diminuării până la anulare a decalajului dintre ritmul creşterii economiilor principalilor parteneri comerciali ai României şi cel al absorbţiei interne.
Astfel, după creşterea pronunţată ca pondere în PIB consemnată în anul trecut, deficitul de cont curent va cunoaşte în 2025-2026 o corecţie mai evidentă decât s-a anticipat anterior, dar se va menţine considerabil deasupra standardelor europene, rămânând o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a arătat că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menţinerii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.
De asemenea, mediul extern continuă să genereze incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, date fiind, pe de o parte, tensiunile comerciale globale şi războiul din Ucraina, iar, pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE, au susţinut membrii Consiliului.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei absorbţiei şi utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice şi comerciale la nivel global, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziţia energetică, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
| Știri BVB