NIS deţine singura rafinărie din Serbia, amplasată la Pancevo, în apropiere de capitala Belgrad, precum şi un lanţ de peste 400 de benzinării în Bosnia Herţegovina, Bulgaria şi România.
După o pauză de nouă luni, sancţiunile SUA împotriva firmei NIS au intrat în vigoare în luna octombrie. Două companii ruseşti, Gazprom Neft şi Gazprom, deţin 44,9%, respectiv 11,3% din acţiunile NIS.
După intrarea în vigoare a acestor sancţiuni, băncile au încetat să mai proceseze plăţi pentru NIS iar operatorul croat de oleoducte JANAF a încetat să mai livreze ţiţei rafinăriei de la Pancevo. Între timp, Serbia a căutat cu disperare surse alternative de aprovizionare cu ţiţei pentru iarnă.
Luni, guvernul de la Belgrad a anunţat că există rezerve suficiente de carburanţi pentru aprovizionarea pieţei interne. Însă marţi, postul de televiziune NOVA.RS TV a informat că rafinăria de la Pancevo a încetat activitatea din cauza lipsei de ţiţei, ceea ce înseamnă că nu va mai putea produce benzină, motorină sau combustibil pentru avioane.
O sursă din interiorul rafinăriei a confirmat încetarea activităţii. Rafinăria nu are combustibili în depozite, au precizat NOVA şi sursa.
Duminică, ministrul sârb al Energiei, Dugravka Djedovic Handanovic a declarat că rezervele operaţionale ale NIS şi toate celelalte rezerve stocate la NIS însumează 89.825 de tone de motorină şi 53.648 de tone de benzină. Săptămâna trecută, Handanovic a declarat că guvernul a aprobat importul a 38.000 de tone de benzină şi 66.000 de tone de motorină pentru rezervele de stat.
Washingtonul solicită ca acţionarii ruşi să îşi vândă toate acţiunile la NIS şi le-a acordat proprietarilor companiei trei luni pentru a găsi un cumpărător pentru participaţia rusească.
Statul sârb, al cărui Guvern nu a impus sancţiuni Rusiei, deţine 29,9% din acţiunile NIS, în timp ce restul aparţine micilor acţionari şi angajaţilor companiei.