Rusia exportă peste o treime din petrolul său prin intermediul tancurilor petroliere occidentale – în principal către India şi China – utilizând servicii de shipping occidentale. Interdicţia acestor servicii ar pune capăt comerţului cu petrol al Rusiei, care se desfăşoară în mare parte prin flotele ţărilor maritime din UE, inclusiv Grecia, Cipru şi Malta.
Celelalte două treimi din exporturile de petrol rusesc se realizează printr-o flotă de sute de petroliere care operează în afara controlului şi standardelor maritime occidentale, cunoscută sub numele de “flota din umbră”. Rusia ar fi nevoită să extindă această flotă dacă G7 şi UE impun interdicţia privind serviciile maritime.
Sursele citate de Reuters au dezvăluit că interdicţia privind serviciile maritime ar putea face parte din următorul pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, programat pentru începutul anului 2026. Cele 27 de state membre UE ar dori să aprobe interdicţia împreună cu un acord general în cadrul G7.
Oficialii britanici şi americani sunt cei care promovează ideea în cadrul reuniunilor tehnice G7, au dezvăluit sursele. Orice decizie finală a SUA va depinde de tacticile de presiune pe care administraţia preşedintelui Donald Trump le alege în contextul discuţiilor de pace pe care le intermediază între Ucraina şi Rusia.
În timp ce G7 şi UE au redus aproape complet importurile de petrol rusesc după 2022, noua măsură ar reprezenta cea mai apropiată situaţie de o interdicţie totală privind comerţul cu ţiţei şi combustibil rusesc, nu numai la nivelul importurilor, ci şi la nivelul transporturilor şi serviciilor maritime.
G7 a impus un plafon de preţ la petrolul rusesc în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina, în ideea de a reduce veniturile Kremlinului, permiţând în acelaşi timp ţărilor terţe să cumpere petrol rusesc folosind servicii occidentale – dar numai în cazul în care cumpărătorii plăteau Rusiei mai puţin decât plafonul de preţ.
Pentru a evita plafonarea, Rusia a redirecţionat o mare parte din petrolul său către Asia cu propriile nave, multe dintre acestea fiind ulterior sancţionate de Occident. Aceste nave sunt vechi, proprietatea lor este opacă şi navighează fără a beneficia de asigurare occidentală.
Administraţia fostului preşedinte american Joe Biden a susţinut că, dacă Rusia ar cheltui mai mulţi bani pe petroliere, ar avea mai puţini bani pentru a purta război în Ucraina.
Administraţia Trump a fost mai sceptică în privinţa plafonării preţurilor şi a refuzat să sprijine Marea Britanie, UE şi Canada atunci când acestea au convenit să reducă plafonul de preţ pentru petrolul rusesc de la 60 de dolari pe baril până la 47,6 dolari pe baril, în luna septembrie 2025.
Potrivit unor analize realizate de Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), un organism independent cu sediul în Finlanda, în luna octombrie, Rusia a exportat 44% din petrolul său cu nave care fac parte din aşa-numita “flotă din umbră” şi care sunt vizate de sancţiuni. Aproximativ 18% din petrol a fost transportat cu tancuri petroliere din “flota din umbră”, dar care nu sunt sancţionate, în timp ce navele petroliere cu legături cu ţările G7, UE şi Australia au transportat 38% din petrolul rusesc.
Flota totală care transportă petrol sancţionat din Rusia, Iran şi Venezuela cuprinde 1.423 de nave petroliere, dintre care 921 sunt supuse sancţiunilor SUA, Marii Britanii sau UE, potrivit specialistului în date maritime Lloyd’s.
| Știri BVB